Comisia Europeană a conferit, pe baza normelor antitrust ale Uniunii Europene, că angajamentele propuse de Transgaz au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. Societatea din ţara noastră va pune la dispoziţia pieţei capacităţi semnificative de gaze naturale, în regim de capacităţi ferme, pentru a fi exportate din România către statele membre învecinate, în special către Ungaria şi Bulgaria.
Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: "Transgaz s-a angajat să pună la dispoziţie capacităţi în punctele de interconectare pentru a se putea exporta volume suplimentare de gaze naturale din România către Ungaria şi Bulgaria. Se va promova astfel circulaţia liberă şi la preţuri competitive a fluxurilor de gaze naturale în Europa de Sud-Est, un pas înainte către o piaţă europeană unică a energiei. Consumatorii din întreaga regiune vor beneficia de un grad sporit de siguranţă a aprovizionării cu acest combustibil de tranziţie esenţial, în vederea atingerii obiectivului final al unui mix energetic fără emisii, în conformitate cu Pactul ecologic european".
Decizia vine în urma lansării, în iunie 2017, de către Comisia de la Bruxelles, unei proceduri oficiale de investigare pentru a evalua dacă Transgaz, societate controlată de stat care este operatorul tehnic al sistemului de transport din România, a încălcat normele antitrust ale UE prin restricţionarea exporturilor de gaze naturale din România.
Preocupările Comisiei în sensul că Transgaz ar fi recurs la astfel de restricţionări se întemeiau pe faptul că:
- societatea a investit insuficient în construirea infrastructurii pentru exporturile de gaze naturale sau că a întârziat construirea acestei infrastructuri;
- societatea a aplicat tarife de interconectare care au făcut ca exporturile de gaze naturale să fie neviabile din punct de vedere comercial;
- societatea a invocat argumente tehnice nefondate ca pretext pentru restricţionarea exporturilor.
Aceste restricţii ar fi putut menţine sau crea bariere în calea circulaţiei transfrontaliere a fluxurilor de gaze naturale din România - unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din UE - către Ungaria şi Bulgaria, contrar obiectivului unei uniuni integrate a energiei, în care energia circulă liber între statele membre, pe baza forţelor concurenţiale şi a celei mai bune utilizări posibile a resurselor.
În urma iniţierii procedurii oficiale de investigare, Transgaz a propus să îşi asume anumite angajamente ca răspuns la preocupările Comisiei. Ulterior, Comisia a consultat participanţii la piaţă pentru a verifica dacă angajamentele propuse ar elimina problemele de concurenţă identificate.
În urma testului de piaţă, Transgaz a adus unele modificări angajamentelor propuse. Angajamentele finale vor permite participanţilor la piaţă să aibă acces la capacităţi semnificative de export prin intermediul punctelor de interconectare dintre România şi statele membre învecinate. Mai precis, Transgaz s-a angajat:
- să pună la dispoziţie capacităţi minime de export de 1,75 miliarde de metri cubi pe an la punctul de interconectare dintre România şi Ungaria (Csanadpalota). Această capacitate este echivalentă cu aproximativ o şesime din consumul anual de gaze naturale al Ungariei;
- să pună la dispoziţie capacităţi minime de export la un nivel total de 3,7 miliarde de metri cubi pe an în două puncte de interconectare dintre România şi Bulgaria (Giurgiu/Ruse şi Negru Vodă I/Kardam). Această capacitate acoperă mai mult de jumătate din consumul anual de gaze naturale al Bulgariei şi al Greciei;
- să se asigure că tarifele pe care le va propune autorităţii române de reglementare în domeniul energiei (ANRE) nu vor diferenţia între piaţa de export şi cea internă, evitându-se astfel tarifele de interconectare care fac exporturile neviabile din punct de vedere comercial;
- să se abţină de la utilizarea oricăror alte mijloace de obstrucţionare a exporturilor.
Versiunea finală a angajamentelor prevede o capacitate suplimentară semnificativă faţă de versiunea angajamentelor care a fost testată de piaţă, în special pentru Ungaria, prin includerea capacităţilor avute în vedere pentru tronsonul românesc din prima fază a proiectului privind gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria ("BRUA"). În consecinţă, participarea societăţii Transgaz la acest proiect va fi, de asemenea, supusă unor termene-limită obligatorii din punct de vedere juridic.
Angajamentele rămân în vigoare până la 31 decembrie 2026. Un administrator-supraveghetor va fi însărcinat cu monitorizarea aplicării şi respectării angajamentelor.
Comisia a ajuns la concluzia că versiunea modificată a angajamentelor propuse de Transgaz răspunde preocupărilor identificate în materie de concurenţă şi, prin urmare, le-a conferit acestora un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.
1. fake news
(mesaj trimis de eugen în data de 09.03.2020, 09:58)
de cand vinde Transgaz, gaze??
1.1. Intr-adevar confuzie (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Dan în data de 09.03.2020, 11:50)
Transgaz nu vinde gaze. Nu-i permite legea.
Autorul face confuzie între vanzarea de capacitatea de transport (care e jobul Transgaz) și vanzarea de gaze.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.03.2020, 20:48)
Pretul de vanzare către Ungaria ar trebui sa fie tot atât de "competitiv" ca cel cu care am importat noi de la rusi.
Asta ca sa asigurăm principiul simetriei (si cumetriei)