PIAŢA GRÂULUI, Pâinea ilicitului

• Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu: "Consider necesară introducerea impozitului agricol"

• Consumul de grâu, dublu faţă de media UE

Fărâmiţarea proprietăţilor agricole, evaziunea fiscală şi asimetria puterii de negociere între producători şi comercianţi sunt câteva dintre trăsăturile definitorii ale pieţei grâului de panificaţie din ţara noastră, după cum reiese din forma finală a raportului Consiliului Concurenţei pentru cunoaşterea pieţei cerealelor de panificaţie, intrat în posesia redacţiei.

În ţara noastră, grâul reprezintă una dintre culturile cele mai importante din agricultură, cu o pondere de 38,5% din suprafaţa cultivată cu cereale şi de 39% în producţia de cereale pentru boabe.

Consumul de cereale şi produse din cereale este, în România, aproape dublu faţă de media europeană, de 206,9 kg/locuitor faţă de 117,4 kg/locuitor.

• Proprietăţi de patru ori mai mici ca în Europa

Una dintre principalele probleme semnalate în raport o constituie fărâmiţarea excesivă a proprietăţii agricole din ţară. Raportul arată că, în ţara noastră, la nivelul anului 2007 (n.r. ultimul an pentru care există date statistice în prezent), exploataţiile agricole individuale reprezentau 99,55% din totalul exploataţiilor şi 65,19% din totalul suprafeţelor cultivate.

Suprafaţa medie utilizată de cele 3.931.350 de exploataţii agricole (cât sunt în ţară) este de numai 2,29 hectare, aceasta fiind una dintre cele mai mici din UE şi, totodată, şi explicaţia pentru care nu avem o agricultură performantă, ci doar una pentru autoconsum.

Raportul arată că suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din ţară era, în 2007, de patru ori mai mică faţă de media UE 25, în condiţiile în care numărul de exploataţii agricole din ţară reprezintă circa 28,7% în totalul din UE.

Într-un interviu acordat ziarului BURSA, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, arată că singurele soluţii pentru remedierea acestei probleme sunt păstrarea rentei viagere şi introducerea impozitului pe terenurile agricole.

"Am recomandat Guvernului să înceapă negocierile cu Comisia Europeană pentru menţinerea rentei viagere şi după 2010", ne-a declarat Bogdan Chiriţoiu, care, a menţionat că, în opinia sa, o altă soluţie ar fi introducerea impozitului pe terenurile agricole.

"Cu toate că această idee nu a fost inclusă în raport, eu consider că, prin introducerea impozitului pe terenurile agricole s-ar încuraja concentrarea suprafeţelor, deoarece s-ar pune presiune mai mare pe proprietar, fie să vândă sau să arendeze, fie să lucreze terenurile", a adăugat Chiriţoiu.

• Evaziune fiscală, doar 40%?

Raportul final al Concurenţei arată, după cum era de aşteptat, că o bună parte dintre tranzacţiile cu cereale se fac la negru.

Numai că investigaţia estimează că piaţa neagră ajunge la 40% din total, în condiţiile în care, producătorii, procesatorii şi chiar oficialii Ministerului Agriculturii dau ca sigură o pondere de 70%-80%.

Întrebat în legătură cu rezultatul investigaţiei privind ponderea pieţei negre, Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Poate că a fost o estimare conservatoare, în sensul de precaută. O pondere a pieţei negre de 40% este oricum foarte mare, nivelul evaziunii fiscale fiind de asemenea foarte mare. Cei drept, că este 40% sau 70% este mai puţin important. Important este faptul că avem o problemă ce necesită rezolvare".

Trebuie menţionat că metoda folosită de către Consiliul Concurenţei pentru cunoaşterea pieţei cerealelor este cea a chestionarelor, fapt ce pare să explice de ce ponderea pieţei negre este la jumătate decât cea vehiculată.

"Am lucrat numai pe estimările celor din piaţa, cei drept, cercetarea fiind una subiectivă", admite Chiriţoiu. Ca recomandări, Consiliul Concureţei propune înăsprirea controalelor pe toată filiera de produs.

• "Primul Siloz", în atenţia Concurenţei

Alte probleme semnalată în raport sunt cele privind preţurile şi serviciile de depozitare.

Cu toate că preţul la cereale se formează liber pe piaţă, există însă mari probleme între puterea de negociere dintre producători şi cumpărător.

Spre exemplu, s-a constatat că pentru recolta de grâu din 2008, persoanele juridice comparativ cu cele fizice, au plătit cu 56,98 lei pe mai puţin pentru o tonă de grâu achiziţionat de la producătorii agricoli individuali.

Privind serviciile de depozitare, raportul Consiliului arată că, pe piaţă, acţionează un număr relativ mare de operatori, dar, în acelaşi timp, pe teritoriul ţării sunt şi zone acoperite de un singur operator economic.

"Nu am găsit indicii sufieciente că unii depozitari fac abuz de poziţia lor", a adăugat Chiriţoiu, cu toate că producătorii agricoli susţin fix contrariul.

Una dintre recomandările Consiliului în acest sens o constituie pornirea Fondului de garantare agricol, fapt realizat prin aşa-zisul program "Primul Siloz". Numai că, toate comparaţiile făcute de către guvernanţi cu programul "Prima Casă" (n.r. program verificat de către Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană pentru un posibil ajutor de stat pentru bănci) s-ar putea dovedi nefericite din cauză că s-ar putea să atragă atenţia Comisiei Europene pentru un posibil ajutor de stat.

Bogdan Chiriţoiu ne-a explicat: "Aşteptăm de la Ministerul Finanţelor actul normativ al programului . Dacă în acest program de garanţia statului beneficiază agricultorii nu este nicio problemă, agricultura fiind un domeniu puternic subvenţionat la nivel european. Dar dacă beneficiarii sunt băncile, este posibil să începem o investigaţie".

• Grâul rezervelor de stat, tranzacţionat doar transparent

Consiliul Concurenţei a ajuns la concluzia că intervenţia indirectă a statului, prin Adminsitraţia Naţională a Rezervelor de Stat (ANRS), fie pentru împrospătarea stocurilor, fie pentru acoperirea deficitului de grâu în anumite perioade, distorsionează concurenţa.

Conform raportului, intervenţia de la rezerve se face prin imprumut, în perioada de final a anului agricol, când preţul atinge niveluri ridicate, iar restituirea grâului se realizează la începutul anului agricol următor, când preţul tinde să fie minim.

Cei care reuşesc să ia grâul cu titlu împrumut fac astfel profituri de milioane de euro, beneficiind, conform raportului, "de avantaje economico-financiare" consistente.

Bogdan Chiriţoiu ne-a declarat: "După cum ştim, cerearea este uniformă, dar producţia este sezonieră. Pentru a evita fluctuaţiile de preţ, statul intervine pe piaţă. Aceste intervenţii nu sunt rele în sine, problema este că se fac netransparent, discreţionar şi arbitrar. Am cerut guvernului să modifice modalitate de intervenţei pe piaţă şi să stabilească reguli clare de acces la cerealele din rezervele de stat". Una dintre soluţiile vehiculate pentru tranzacţiile cu grâul statului ar fi cea în ring bursier.