Dacă nu ar fi de plîns, am putea să ne amuzăm, mai ceva ca la "cascadorii rîsului", de întîmplarea petrecută zilele trecute sub cupola uriaşă a instituţiei numită Parlamentul Uniunii Europene. Inima democratică a celei mai importante construcţii politice din ultimii 60 de ani pe continentul care a inventat, a consacrat şi a clasicizat Democraţia, Europa. În virtutea drepturilor cu care a fost investită instituţia cu pricina, prin tratatele UE, Parlamentul avea programată dezbaterea privind bilanţul mandatului Malta. Fiecare dintre ţările membre preia funcţia de conducere pentru o perioadă de şase luni, încadrată, într-o troică ad hoc, de ţara care a predat mandatul şi de cea care îl va prelua imediat. Şase luni, nu e mare lucru, dar sistemul este menit să sublinieze răspunderea egală a ţărilor membre faţă de dinamica instituţională, obiectivele şi politicile UE şi, desigur, să alimenteze, chiar şi aşa ridicol şi sărăcăcios, iluzia egalităţii în drepturi dintre tagma "dulăilor" şi cea a "căţelandrilor" care articulează marea şi tot mai dezbinata familie europeană. Pentru acest moment, cît se poate de serios şi de important în raporturile instituţionale ale UE şi, mai larg, pentru demersurile politice şi credibilitatea ei, Preşedintele Comisiei Europene s-a prezentat în şedinţa Parlamentului Uniunii pentru a prezenta raportul cu concluziile mandatului încheiat. Toate ar fi fost bune şi frumoase, dacă în loc de 750 de înalţi reprezentanţi ai "poporului european", cîţi are nominal Parlamentul, nu s-ar fi aflat în sală decît vreo 30 dintre ei, cine ştie din ce motive rătăciţi, în acea zi, la "muncă". Nu am nici cea mai mică umbră de simpatie pentru personajul politic care ocupă în prezent cea mai puternică funcţie din sistemul UE, cea de Preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker! Pot însă să înţeleg, (desigur nu să o aprob!), reacţia de iritare extremă, de vexare personală, pe care a avut-o cînd a dat nas în nas cu aproape 700 de impozante fotolii goale, cărora a trebuit să le adreseze discursul pregătit de "Înălţimea Sa", cu atîta migală! Morala fabulei?
Oricît am privi de superficial lucrurile, semnificaţiile nu pot fi reduse doar la chiul, lipsă de răspundere politică şi, în ultimă instanţă, dispreţ faţă de mandatul exercitat. E mult mai mult decît atît!
Este vorba despre rosturile parlamentului într-un sistem instituţional, cel al UE, construit încă de la naştere, pe balaţa tensiunilor dintre, pe de o parte, autoritatea şi puterea guvernametală a ţărilor membre, iar pe de alta de autoritatea şi puterea instituţiilor uniunii, Comisie şi respectiv Curţea de Justiţie. Între cele două uriaşe pietre de moară a fost inserată la un moment dat şi o iluzorie putere parlamentară, cu funcţie principală, de decor! După cum marile şi istoricele democraţii ale lumii occidentale au construit Uniunea Europeană, după locul şi funcţiile acordate instituţiei parlamentare, teoretic, sursa primară şi esenţială a autorităţii şi puterii în orice sistem de gestiune democratică a guvernării, ai zice că democraţia trebuie să se fi născut undeva prin Africa, Asia sau pe Marte; cu siguranţă nu în Europa!!!
Sindromul numit "Parlamentul Uniunii Europene" vorbeşte, însă, nu doar despre deraierile comico-tragicoide ale politicii zilelor noastre, ale post-democraţiei, ci despre o maladie veche şi despre repercusiunile ei adînci în dinamica Democraţiei, în general, şi a democraţiilor europene, în particular, în explicarea eşecurilor tot mai costisitoare, finalizate de actuala lor prăbuşire în "post-democraţie". Pe măsură ce societăţile occidentale "secretă" condiţiile modernităţii şi se adîncesc în teritorul pe care îl crează, ele se impregnează pînă la saturaţie de "ideologia raţionalităţii". Simultan şi paralel, sursa autorităţii democratice, poporul, naţiunea, suferă progresiv fenomenul degradării prin masificare, fenomen semnalat de unele dintre cele mai luminate minţi care s-au aplecat asupra socialului, în secolul XX, cu deosebire Ortega y Gasset, Revolta maselor, K. Popper, Societatea deschisă şi duşmanii ei, sau mai nou Guy Hermet, Poporul contra democraţiei. Două consecinţe se agregă de aici şi ambele converg către distrugerea substanţei "puterii parlamentare". Prima este convingerea tot mai puternică, mai ales în rîndul elitelor police, conform căreia ceea ce contează cu adevărat în gestiunea puterii este "autoritatea executivă", ea trebuie favorizată. "Poporul" a devenit gloata şi gloata nu prezintă nici o garanţie pentru un comportament stabil şi decizii raţionale. Parlamentul este util doar dacă susţine, dacă devină o unealtă a autorităţii executive. Absolut toate regimurile autocrate dezvoltate în secolul al XX-lea, începînd cu Revoluţia bolşevică din Rusia, continuînd cu fascismele europene ale anilor 30 şi terminînd cu neo-fascismele anilor 60-90 din zone politice extinse ale Americii Latine şi ale Asiei au început şi culminat prin distrugera instituţiei parlamentare, pe care au golit-o complet de substanţă, rol şi funcţii, altele decît cea de "pandant", ornament al puterii executiv-dictatoriale. Nici marile şi stabilele democraţii occidentale, care au evitat varianta dictaturilor, nu au putut scăpat tentaţiei de a eroda, de a "muşca" adînc din substanţa parlamentarismului, favorizînd exerciţiul puterii executive. Acest lucru s-a realizat pe două căi. Pe de o parte, prin "înregimentarea strictă" şi controlul de partid asupra exerciţiului mandatelor parlamentare iar, pe de altă parte, prin "siluirea electorală" tot mai consistentă şi mai pervesă a proceselor şi a voinţei electorale. Alegerile au fost transformate în complexe şi tot mai sofisticate exerciţii de manipulare şi "seducţie-înregimentare" a diferitelor secţiuni sociale ale electoratului. Ridicarea, din ruinele celui de al doilea război mondial, a edificiului european numit astăzi UE, este oglinda acestor procese îndelungate, de îndepărtare şi înstrăinare a miezului parlamentarismului şi a puterii parlamentare din inima democraţiilor sfîrşitului de secol XX.
Astăzi, nu facem decît să culegem fructele amare ale acestui paradox al modernităţii: raţionalitatea concepută unidimensional a favorizat, chiar şi în societăţile cu solide tradiţii democratice, soluţiile anti-democratice care, toate, fără excepţie, au drept semn de recunoaştere distrugerea autorităţii şi a funcţiilor instituţiei parlamentare. De unde rezultă, fără echivoc, faptul că post-democraţia nu este şi nu poate fi altceva, decît poarta larg deschisă pentru alte forme şi episoade din istoria totalitarismelor, care vor să vie.
Preşedintele Comisiei Europene s-a prezentat în şedinţa Parlamentului Uniunii pentru a prezenta raportul cu concluziile mandatului încheiat. Toate ar fi fost bune şi frumoase, dacă în loc de 750 de înalţi reprezentanţi ai "poporului european", cîţi are nominal Parlamentul, nu s-ar fi aflat în sală decît vreo 30 dintre ei, cine ştie din ce motive rătăciţi, în acea zi, la "muncă".
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.07.2017, 01:17)
... va inselati amarnic domn' Codita ... poarta nu se deschide totalitarimelor ... chiar de acestea par a se ivi! ca un simptom primar al despartirii ... poarta se va deschide "libertatii"!!! acelei libertati pe care astazi lumea nu o intelege - de fapt, o ingrozeste!!! facand din anarhie un stindard!!! ... si in avantul dezmortirii, loc isi va face vidul, ce azi ii leaga fara a baga de seama ... si noi religii bit vor aparea, cu forta de a "sterge" statul si uniuni si mari imperii!! ......
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 07.07.2017, 08:43)
De data asta, dl. Codita, abordand subiectul "Democratie", recunoaste ca ne aflam intr-un impas al asa-zisei "democratii reprezentative"!
Insa, deplangand starea actuala, el nu vede ca aternativa altceva decat tirania, refuzand sa propuna, sa gandeasca, ca sociolog, la o alternativa.
Sunt convins ca, intr-un final, lumea va gasi, totusi, o forma de organizare superioara celei de azi.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 07.07.2017, 09:31)
Am sa-i iau apararea dlui Codita-ceea ce este o premiera- si am sa spun ca domnia sa nu postuleaza aparitia formelor de totalitarism si tirania ci diluarea democratiei in interiorul institutiei de reprezentare a demosului: parlamentul. Formele de totalitarism au existat deja (Berlusconi, Basescu) si exista si la momentul prezent (Orban, Erdogan-chiar daca Turcia nu este membra UE). Doar ca ceea ce INCA pare exceptie, tinde sa devina regula. Acesti indivizi pe care i-am enuntat au folosit...
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 07.07.2017, 10:53)
Inca nu ti-ai dat seama ca domnul Codita este specialist in critica? el nu "construieste" ; ne preveste doar apocalipse.
2.3. critics constructivs (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de SR în data de 07.07.2017, 11:17)
Vede mai bine decat altii si are si dreptate atunci cand critica!
cand e optimist il criticati, cand e pesimist la fel... Concluzia, traiasca critica!..constructiva
2.4. democratia- o floricica rara! (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Penelope în data de 07.07.2017, 11:29)
Da Mihai, ai inteles in ce lume traim...executivul dicteaza legislativului...mai rau un singur om dicteaza si legislativului si executivului...dicatura, fara sa mai luam in calcul dictatura internationala a marii finante.
trebuie sa avem grija de democratie..si sa incercam sa o regeneram prin nutrienti micro si macro adecvati...altfel dispare!...si lasa locul tiraniei, dictaturtii celor care creeaza crize democratice, economice, financiare, diverse... pe langa cei nationali.
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 07.07.2017, 14:19)
Daca critica este constructiva, sa fie primita. Prin constructiva inteleg argumentata si sa raspunda unei nevoi reale si nu inventate de dragul discutiei.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 07.07.2017, 14:23)
Draga Pene, iata ca in sfarsit am inteles. Iti multumesc ca ma validezi si ma ajuti sa-mi construiesc increderea neuron cu neuron. As vrea sa pot face acelasi lucru pentru tine, sugerandu-ti sa nu-i mai validezi sau invalidezi pe altii, ci sa-ti pui in afirmativ propria viziune despre viata. Poti incepe prin a inceta sa mai fii intubata la Dl Codita.
2.7. pentru Mihai (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Penelope în data de 08.07.2017, 08:18)
In doctoratul meu mi-am prezentat ideile persoanle, nu l-am publicat inca din lipsa de fonduri dar cred ca merita sa o public.
Referitor la Dl Profesor dezintubarea nu e posibila, pt e o relatie spirituala e constanta, ce nu depinde de timp, sau spatiu!...
Mihai te respect si doresc sa te ajut sa cresti spiritual...daca imi permiti acest lucru.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 08.07.2017, 14:56)
Penelope baby, iar vorbesti ca preoteasa templului.....aspatial si atemporal....ma bucur ca SPATIUL in care ti-ai plagiat propriile idei este o teza de doctorat....nici nu indraznesc sa te intreb cate pagini are , caci la cum te exprimi tu de....eteric, cred ca are triplu decat ar trebui. Iar dom profesor Codita zau ca nu are nevoie sa fie nici re-confirmat prin comentariile curtenilor sai nici aparat de eventualii detractori -yours truly- caci este baiat mare si sunt convins ca se descurca...
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de Penelope în data de 08.07.2017, 19:03)
Sunt preoteasa...dupa aprecierile mamei mele.Domnului Codita nu ii place sa aiba cineva grija de dansul. Eu asa simt sa procedez cu toata lumea..fiind avocat de drepturile omului, apar pe cel caruia i se lezeaza un drept, dreptul la exprimare...Teza de doctorat este il alt domeniu.
Ideile noi apar numai prin revelatie sau meditatie, eventual vis..in rest invatam totul de la altii, de la parinti, profesori, mediu...
Domnul Codita a fost profesorul meu, este parintele meu spiritual..si...
2.10. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de Penelope în data de 09.07.2017, 06:35)
Cu totii suntem intubati la ceva sau cineva...si tu, mai nou, comentezi pe bursa, esti dependent de ea...ar fi trist sa fie altfel. Nevoia de a avea un partener, fie si de dialog este structurala pentru om...asta cauti si tu pe bursa, un partener de dialog care sa iti valideze cele scrise..mai important decat a detine resurse sau control este nevoia unui partener...daca este sa facem o ierarhizare a nevoilor omului...parerea mea. Ai avut drepatte cand ai spus ca un ac veninos, nu ma pot...
2.11. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Penelope în data de 09.07.2017, 08:47)
Nu sunt baby, iti pot fi mama/tata, fiule!
2.12. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 09.07.2017, 14:19)
Inteleg multe, dar odata cu cuvantul ''extaz'' m-ai pierdut la prima curba. Iar treaba cu repetitia nu se referea la Dl. Codita ci la tine. Daca ar fi sa cred 100% ce spui tu despre dl.Codita-cum ca are discipoli in extaz- ma gandesc ca dansul este intr-o situatie periculoasa, pentru ca avand o audienta de extaziati nimeni nu-i pune la indoiala decelarile iar asta duce IN TIMP la un soi de absolutism si tiranie intelectuala. Nu zic ca dansul este acolo pentru ca are...
2.13. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.10)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 09.07.2017, 14:24)
Nu stiu cum reusesti, dar ma ratezi rau de tot....nimic mai adevarat ca entitatea umana are nevoie de partener si de dialog, dar de aici si pana la afirmatia ca eu caut sa ma validez pe Bursa este o distanta ca de la Dl Codita la Rabindranath Tagore.
2.14. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.11)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 09.07.2017, 14:31)
Daca ai 74 de ani , da, poti fi mama. Atati ani are deja mama. Iar eu am 50. Asa ca din nou m-ai ratat. Iar apelativul ''baby'' nu are legatura cu varsta ci cu dragalasenia. Americanii isi spun unii altora (in context de familiaritate) ''baby'' sau '' honey'' iar englezii ''love'', chiar si vanzarorului de la magazinul din colt care s-ar intampla sa aiba 60+ de ani. Asa ca exprimarea mea era un apel la familiaritate; dar am sa...
2.15. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.13)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.07.2017, 21:13)
Numele tau adevarat este altul..nu Mihai D...eu te cunosc cine esti,,de ce te ascunzi
2.16. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.14)
(mesaj trimis de Penelope în data de 11.07.2017, 01:40)
Sunt profesor de limba engleza...si am multi prieteni vorbitori nativi de limba engleza...carora le permit sa-mi spuna cuvinte de dragalasenie. Sunt mai in varsta decat tine...dar nu am 74 de ani ci nu 20 mai putin.
2.17. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.16)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 12.07.2017, 14:00)
Aha ! Abia acum ai inteles ! Asa cum eu nu am caderea sa te apelez "familiar" nici tu nu ai caderea sa ma "ajuti pe mine sa cresc spiritual"........ceea ce presupune o aroganta maxima din partea ta, cum ca esti implicit mai evoluata spiritual....2 greseli sunt aici: una este sa crezi ca detii unitatea de masura a ierarhizarii spirituale si cealalta ca te afli mai sus decat cineva -eu sau altul mi-este indiferent.
3. Declinul democratiei parlamentare?
(mesaj trimis de Svejk în data de 07.07.2017, 09:09)
1. Absența parlamentarilor la discursul lui Junkers poate fi interpretată și ca un protest față de statutul de putere marginală rezervat Parlamentului European, singurul parlament care nu are nicio putere în relația cu executivul. Și față de lipsa de conținut a temei de discutat. Căci nimeni că tocmai preedinția Maltei s-a dovedit decisivă pentru soarta UE.
2. Declinul democrației parlamentare are loc mai degrabă în relație cu demagogia...
4. fără titlu
(mesaj trimis de Corectorul în data de 07.07.2017, 10:48)
Se pare ca domnul Codita (sau Redactia) au fost neatenti.
Titlul corect al articolului ar fi sunat mai bine: Prost democratia ................
5. fără titlu
(mesaj trimis de Mihai D în data de 07.07.2017, 15:17)
Puterea corupe , pe acelasi principiu conform caruia bataia doare, adica legaturi neuronale intre cauza si efect. De cand sunt facute "listele" de partid cu cei propusi sa fie votati senatori si deputati, exact de atunci se introduce "clauza" de supunere si santajabilitate a fiecarui viitor sclav al partidului, fabricandu-se dosare sau aduna cele deja existente intr-un singur sertar. Dupa care venim noi bizonii de rand si "votam" , iar ce-am votat devine "ales de noi" deci exprima "vointa...
5.1. rara avis (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de emil în data de 07.07.2017, 19:32)
D-voastră sunteți, ,rara avis''. Prin aceasta se demonstrează ca în această parte a Terrei se mai pot găsi OAMENI!
5.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 07.07.2017, 22:40)
I am a legend, a complete star , a hero ! Omule, nu ma mai ridica in slavi ! Daca gandesti similar, spune-o direct: asa gandesc si eu. Dar nu ma ridica in slavi, te rog !
5.3. a trebui (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de SR în data de 08.07.2017, 11:08)
Trebuie marcate, e corect.Verbuil a trebui e unipersonal si impersonal.
5.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.3)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 08.07.2017, 14:37)
Insusit.
5.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.07.2017, 06:36)
Deci, iti place cand cineva gandeste similar!...si te valideaza! Nimanui nu ii place sa fie contrazis...chiar si politicos, cum o faci tu.
5.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.4)
(mesaj trimis de SR în data de 09.07.2017, 06:45)
Pe Salomeea, colega mea, nu o vei mai gasi postand, mi-a marturisit ca e acrita de rautatile oamenilor care posteaza si nu vrea sa mai aiba de-a face cu ei.Are idealuri mai nobile in viata!
5.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.5)
(mesaj trimis de Mihai D în data de 09.07.2017, 14:50)
Incerc sa gasesc acea veriga logica intre ce am spus eu si ce ai spus tu. Nu am reusit, probabil ca sunt obosit si tu ai dreptate. Totusi am sa incerc sa-mi depasesc oboseala si am sa listez urmatoarele asertiuni: 1) un om este de acord cu ideile altui om in masura in care si el gandeste similar referitor la aceleasi subiecte; 2) similaritatea poate fi doar contextuala; de exemplu si tu si eu sa fim de acord ca trebuie sa fie pace, sa imbratisam copaci si sa salvam balene; dar poate nu gandim...