"Preşedintele ANRE a spus ce, dar a uitat să spună cine şi când"

Reporter: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă participanţii la piaţa de energie?

Jack Cutişteanu: O să vă descriu una dintre ele, pe marginea căreia Petprod a şi făcut o sesizare către ANRE. Este vorba despre Ordinul 76/2017, care stipulează o ipoteză falsă, respectiv că dezechilibrele membrilor unei Părţi Responsabile cu Echilibrarea (PRE) se compensează strict în interiorul conturului respectivei PRE. Repet, este o ipoteză falsă, pentru că acest contur este virtual, iar compensarea între participanţii la piaţă se face, practic, la nivel de sistem, nu la nivel de PRE.

Reporter: Şi care sunt efectele negative ale acestei reglementări în piaţa de echilibrare?

Jack Cutişteanu: Această practică micşorează coeficientul de compensare de care ar trebui să beneficieze fiecare membru al pieţei de energie, întrucât conturul unei PRE este o construcţie virtuală, artificială, care nu izolează o parte responsabilă cu echilibrarea de restul Sistemului Energetic Naţional (SEN). El nu poate fi rupt, iar dezechilibrele caută să se compenseze unele pe altele ca în cazul unui sistem de vase comunicante, unde torni într-un vas şi se difuzează către toate celelalte.

Cu alte cuvinte, în momentul în care unii au dezechilibre excedentare şi alţii- dezechilibre deficitare, acestea tind să se acopere între ele şi să se echilibreze, să se compenseze, fenomen ce nu poate fi blocat de un contur virtual.

Din punct de vedere financiar, toţi beneficiază de o scădere a cheltuielilor cu echilibrarea de circa 25-28%. Toţi participanţii la piaţă - furnizori, producători, consumatori - beneficiază, teoretic, de acelaşi coeficient de compensare, de aceeaşi echilibrare care are loc în SEN şi care este mult mai mare decât s-ar întâmpla în orice contur virtual, oricât de mare ar fi acesta. Însă, în practică, nu au parte de această decontare, ci de una mai mică.

Reporter: Adică în piaţă se întâmplă ceva, dar fenomenul este reglementat de un articol care prevede un alt mod de compensare...

Jack Cutişteanu: Exact! În piaţă are loc o compensare la nivel de sis­tem, instantaneu, necontrolat, iar reglementarea spune că decontarea are loc doar înăuntrul unui contur virtual. Aplicându-se acest ordin, se face o decontare falsă a dezechilibrelor, în interiorul PRE, pornindu-se de la o ipoteză falsă. În fapt, toţi participanţii în SEN beneficiază de acelaşi grad de compensare şi aşa ar trebui să fie, indiferent dacă sunt într-un PRE mare, într-un PRE mic sau dacă sunt individuali.

Reporter: Câte părţi responsabile cu echilibrarea sunt în istem?

Jack Cutişteanu: Avem mai multe zeci de astfel de colective.

Reporter: Care sunt diferenţele de mărime şi, respectiv, de grad de compensare între acestea?

Jack Cutişteanu: Sunt trei PRE foarte mari, care ţin în mână aproximativ 85% din piaţă, iar restul sistemului este împărţit în bucăţele.

Reporter: Ce s-a întâmplat cu sesizarea pe care Petprod a trimis-o ANRE pe subiect?

Jack Cutişteanu: Documentul nos­tru nu a fost distribuit comitetului de reglementare, căruia îi era adresat. Am trimis sesizarea preşedintelui ANRE, comitetului de reglementare şi consiliului consultativ. Preşedintele a primit-o, dar Comitetul de reglementare nu. Directorul general al departamentului monitorizare piaţă mi-a şi trimis un răspuns, dar consider că acesta nu este la obiect.

Ulterior, am înmânat documentul unei persoane din comitet, iar acesta, într-un final, a fost citit în şedinţa comitetului de reglementare. Pe marginea lui, preşedintele ANRE a dat dispoziţie la departamentul de urmărire piaţă să întocmească un material referitor la piaţa de echilibrare. Acesta mi-a fost trimis şi am fost rugat să fac observaţii pe marginea subiectului. Am transmis observaţiile către ANRE, după care, acum două săptămâni, Comitetul de Reglementare s-a întâlnit şi au discutat pe marginea documentului care cuprinde atât observaţiile lor, cât şi pe cele de la noi. Nu a fost acceptat nimic din ceea ce am scris eu. Atunci, preşedintele ANRE a dat dispoziţie să se realizeze un studiu comparat între cele două ipoteze - ce este în piaţă şi se foloseşte acum şi ce am spus noi că nu este bine. Dar, ce a uitat domnul preşedinte să spună este cine face şi când face acest studiu. Eu am trimis un studiu comparativ, care este la Comitetul de Reglementare.

Reporter: Şi ce aşteptăm, în acest moment?

Jack Cutişteanu: Aşteptăm studiul, care nu ştim când şi de către cine va fi făcut.

• "Pe PZU se întâmplă «minuni», piaţa este manipulată"

Reporter: Ce ne puteţi spune despre evoluţia tranzacţiilor pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU)?

Jack Cutişteanu: Piaţa este puternic manipulată. Pe PZU se întâmplă "minuni".

Reporter: Ce fel de "minuni"?

Jack Cutişteanu: O să vă dau un exemplu, care a şi fost analizat - deşi este voie să se oferteze pe acelaşi interval şi la vânzare şi la cumpărare, unii participanţi la piaţă exploatează aceas­tă posibilitate, manipulând piaţa.

Reporter: Şi în ce fel manipulează?

Jack Cutişteanu: Depinde de ce nevoie au ei. Pot avea nevoie să-şi mărească volumele, să-şi majoreze cifra de afaceri sau să modifice preţul. Efectele pot fi modificarea preţului în funcţie de interesele lor, modificarea, prin umflare, a volumelor tranzacţionate etc.. Mai grav este că îşi adaugă artificial sume extrem de mari la cifra lor de afaceri, ofertând în ambele părţi. De exemplu, dacă am un caz care ofertează zilnic în fiecare interval din cele 24, 500 de MWh pe cumpărare şi 700 MWh pe vânzare, înseamnă că, în fapt, soldând aceste volume, respectivul participant la piaţă avea de vândut 200 de MWh. Pentru ce a umflat volumul cu încă 500 MWh, la preţul de 300 de lei pe MWh?

Reporter: Dar dacă au voie să oferteze şi la cumpărare şi la vânzare, atunci care este problema?

Jack Cutişteanu: Au voie să oferteze, dar nu să manipuleze. într-o analiză a ANRE s-a consemnat că un anume participant la piaţă şi-a schimbat comportamentul de ofertare în lunile august- septembrie 2018 . Eu pot să vă arăt că acest participant face acest lucru de un an de zile. Şi atunci, ne întrebăm cine este interesat ca volumul tranzacţionat pe OPCOM să fie marit, umflat?

Reporter: Anul trecut, am avut o criză a preţului electricităţii pe OPCOM... şi în ultima perioadă am avut nişte vârfuri... cum se prezintă situaţia?

Jack Cutişteanu: Şi acum este criză. Suntem într-o criză destul de aspră, având o secetă severă. Dacă noi continuăm să fim cu Dunărea la 2000 de mc pe secundă, atunci ce vom face? Nici vântul nu prea bate, toate centralele pe lignit sunt cu ciclul de funcţionare depăşit, energia nucleară este limitată, electricitatea nu se stochează.

Desigur, dacă va ploua o lună şi va începe şi vântul să bată, atunci există posibilitatea ca preţurile să dea înapoi, dar, deocamdată, uneori avem cel mai mare preţ din zona la care suntem conectaţi, iar aceste preţuri ajută cărbunele.

Reporter: Am citit că, indiferent de vârfurile înregistrate, avem cel mai mic preţ din regiune...

Jack Cutişteanu: Economia româ­nească nu este făcută să suporte astfel de preţuri. Acestea sunt bune dacă ne uităm doar la legătura dintre producători şi furnizori, dar să nu uităm că în spatele furnizorilor sunt tot consumatorii. Preţurile acestea nu se opresc la furnizori, ele coboară. Or, consumatorii industriali au început de mult să joace un rol fundamental în menţinerea pieţei. Ei renunţă la contracte căutând furnizori mai ieftini, refuză creşterea preţurilor, iar furnizorii nu pot să vână la preţuri mici, pentru că ei cumpără scump.

Reporter: Ce ne aşteaptă, în aceste condiţii?

Jack Cutişteanu: Suntem la limită. Un fel de "Dead man walking". La ultima conferinţă pe energie organizată de BURSA, prima întrebare a fost - când vom avea blackout. Cineva a răspus că în cinci luni, iar eu am spus, din sală, că într-o lună vom avea blackout. Am crezut că vine imediat iarna, dar nu a venit. Însă, aşa este, dacă dă un îngheţ, s-a terminat, suntem pe blackout.

Reporter: Dar nu putem cumpăra electricitate?

Jack Cutişteanu: Putem cumpăra.

Reporter: Atunci nu va fi black­out...

Jack Cutişteanu: Cumpărăm dacă avem de unde, pentru că noi putem cumpăra doar din Bulgaria, care nu are energie electrică, din Ungaria, care trăieşte din importuri, şi poate puţin din Serbia. Importurile noastre sunt rare şi doar de 500-700 de MWh.

Reporter: Mulţumesc!

A consemnat EMILIA OLESCU