Firmele mici şi mijlocii, prin Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, solicită modificarea Codului Fiscal, prin revenirea la impozitarea clădirilor în funcţie de proprietar şi de valoarea fiscală/contabilă a clădirii.
Potrivit legislaţiei intrate în vigoare la 1 ianuarie, modul de calcul al impozitului pe clădiri a fost modificat, în funcţie de destinaţia acestora (rezidenţială, nerezidenţială sau mixtă). Rata de impozitare a crescut, iar raportul realizat de evaluatorii de la Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR) a devenit obligatoriu. Ana Bontea, directorul Departamentului Juridic şi Dialog Social al CNIPMMR, a precizat că se majorează şi cota de impozitare, între 0,08 şi 1,3% din valoarea construcţiei. Se mai modifică şi modul de determinare şi relaţionare a acestei valori. Acest context a generat o creştere a sarcinii fiscalităţii asupra IMM-urilor, întrucât majoritatea întreprinzătorilor au sediul în propriul domiciliu.
Patronatele întreprinderilor mici şi mijlocii din Galaţi au făcut o aplicaţie concretă, pentru a determina efectele aplicării noului impozit, indicele de creştere a gradului impozitării variind între 36,06% şi 1942,43%. Situaţia este aplicabilă la nivel naţional.
Ana Bontea a mai precizat că efectele majorărilor vor fi dramatice, cel puţin pentru sectorul IMM-urilor, întrucât cel puţin 10% dintre acestea vor fi închise, iar peste 30% din volumul activităţii lor va fi redus. Astfel, cel puţin 100.000 de locuri de muncă se vor desfiinţa, mai susţine reprezentantul CNIPMMR.
O altă problemă este cea reprezentată de evaluatorii ANEVAR, potrivit CNIPMMR. Aceştia fac parte dintr-o profesie închisă, cu tarife şi proceduri obligatorii, care se traduc în tarife ridicate pentru activitatea evaluatorilor respectivi, a mai spus Ana Bontea, anunţând că CNIPMMR solicită revizuirea legislaţiei care reglementează desfăşurarea acestor profesii liberale. Ca motivare, aceasta a amintit nevoia unei pieţe concurenţiale în domeniu şi a citat studii recente, care ar demonstra că eliminarea treptată a restricţiilor de concurenţă pe aceste pieţe a condus la o scădere a preţurilor şi nu a afectat calitatea serviciilor oferite.
Obligativitatea de a apela la experţii ANEVAR nu ţine cont de diferenţele dintre întreprinderi, fie că acestea au 5 sau 5000 de angajaţi, a mai precizat oficialul CNIPMMR, adăugând că, la această povară, se adaugă creşterea fiscalităţii pe mai multe planuri, din acest an, care vor afecta microîntreprinderile.
Doamna Bontea a mai abordat subiectul revizuirii formularului (088) şi necesitatea simplificării birocraţiei pentru IMM-uri. Declaraţia menţionată ar reprezenta, de fapt, o procedură de evaluare a intenţiei unui întreprinzător de a desfăşura activităţi, în sfera TVA-ului. Evaluarea poate fi realizată de organele ANAF şi a altor autorităţi cu competenţe în domeniu, întrucât datele necesare sunt, deja, puse la dispoziţia statului, potrivit CNIPMMR, precizând că formularul (088) este o procedură birocratică inutilă, trecând în răspunderea întreprinzătorului ceea ce ar putea fi făcut de către stat. În plus, nu sunt publicate criteriile pe baza cărora va fi evaluată, obiectiv, activitatea întreprinzătorului, ceea ce lasă loc abuzurilor, mai spune CNIPMMR.
Din motivele menţionate, CNIPMMR solicită înlocuirea declaraţiei de evaluare a intenţiei şi activităţii în sfera TVA cu o declaraţie pe proprie răspundere, în care întreprinzătorul spune că are intenţia să desfăşoare activităţi în această sferă.
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, a amintit de faptul că impozitele au crescut, în anumite situaţii, chiar şi de 20 de ori. Este greu de explicat, în aceste condiţii, cum ar putea supravieţui, spre exemplu, o microîntreprindere românească, potrivit CNIPMMR. Dacă legislaţia va rămâne în forma actuală, conform datelor oferite de CNIPMMR, ne vom confrunta cu un nou val de desfiinţare a locurilor de muncă, precum şi cu dispariţia a numeroase întreprinderi.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România a mai anunţat ieri aderarea organizaţiei la Coaliţia pentru Dezvoltarea României.
• Ovidiu Nicolescu (CNIPMMR): "Creativitatea şi spiritul antreprenorial ne vor ajuta să nu intrăm într-o nouă criză"
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită programe de învăţământ gimnazial obligatorii orientate spre educaţia antreprenorială, a declarat, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR.
"Creativitatea şi spiritul antreprenorial ne vor ajuta să nu intrăm într-o nouă criză. În Europa se consideră adeseori că spiritul întreprinzător este echivalent cu înfiinţarea de întreprinderi, cu IMM-urile, cu sectorul lucrativ şi cu cel al întreprinderilor sociale. Spiritul întreprinzător reprezintă capacitatea unei persoane de a trece de la idei la fapte şi, prin urmare, valoarea acestuia pentru societate nu poate fi subestimată sau neglijată, mai ales pe timp de criză.
Disciplina "Educaţie intreprenorială" trebuie să fie, conform CNIPMMR, o disciplină care să se regăsească pe întreg parcursul învăţământului gimnazial, care să determine o schimbare de fond a proceselor educaţionale în sensul adecvării la necesităţile şi cerinţele actuale ale pieţei muncii, ale societăţii moderne şi ale evoluţiilor internaţionale.
"Învăţământul trebuie modernizat. Educaţia antreprenorială trebuie să fie o permanenţă în învăţământ. Ea trebuie focalizată asupra dezvoltării spiritului de iniţiativă şi a creativităţii în toate domeniile, asupra iniţierii, demarării şi finalizării de acţiuni personale şi în echipă, care să genereze performanţe individuale, organizaţionale şi sociale. În variantele propuse de ministerul de resort apare religia, geografia, istoria ca materii obligatorii pe parcursul a patru ani de studiu, dar nu şi educaţia inteprenorială. Dar apar materii precum comunicarea interculturală, dezvoltarea drepturilor democratice", a spus preşedintele CNIPMMR.
Conform acestuia, CNIPMMR solicită ca în modulul III - "Om şi societate" să se introducă ca disciplină obligatorie de studiu educaţia intrepronorială. Aceasta ar putea fi predată de profesorii deja existenţi în sistem, după un stagiu de pregătire suplimentară.
• Nicolescu: Semnarea protocolului de colaborare cu MUSIAD va impulsiona schimburile comerciale turco-române
Semnarea protocolului de colaborare cu Asociaţia Industriaşilor şi Oamenilor de Afaceri Independenţi (MUSIAD) din Turcia va impulsiona schimburile comerciale bilaterale, a declarat, ieri, Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), după semnarea documentului.
"MUSIAD este o organizaţie foarte puternică din Turcia şi credem că din punct de vedere al reprezentării are un sistem de acţiune care seamănă cu cel american. Adică îşi creează filiale, birouri de reprezentare în ţările şi în zonele în care ei apreciază că există potenţial ridicat de dezvoltare a afacerilor. Au deja birouri în Franţa, Belgia, SUA. Activitatea biroului care se va deschide în Bucureşti va fi foarte importantă. Aici vor lucra câteva persoane, care se vor ocupa de promovarea ofertelor oamenilor de afaceri din industria turcă în România, şi de acordarea de sprijin oamenilor de afaceri români care vor parteneriate. Va fi şi un nod informaţional foarte util", a spus Ovidiu Nicolescu.
Biroul MUSIAD din România se va deschide în data de 21 martie. Protocolul cu CNIPMMR a fost semnat de Zeki Guvercin, vicepreşedintele MUSIAD Turcia, şi Ovidiu Nicolescu.
În România existau, în 2015, peste 14.280 de societăţi cu capital turcesc. Capitalul străin turc plus investiţiile directe depăşesc 6,5 miliarde de euro. Conform MAE, la 30 septembrie 2015, valoarea schimburilor comerciale româno-turce a fost de 3,331 miliarde de euro, în creştere cu 3% faţă de intervalul similar al anului 2014, potrivit Agerpres. Soldul balanţei comerciale a fost în favoarea Romaniei cu 12 milioane euro. Turcia ocupa locul 5 la export, 9 la import şi locul 14 în topul excedentului balanţei comerciale, în totalul comerţului exterior al României.