Proiectul gazoductului BRUA va fi finalizat în toate cele patru state implicate, conform unui memorandum de înţelegere semnat, ieri, la Bucureşti, a declarat ministrul român al Energiei, Toma Petcu, într-o conferinţă de presă.
Ministrul a spus: "Suntem într-o fază foarte avansată cu proiectul BRUA. Am emis autorizaţia de construire, avem proceduri în derulare pentru atribuirea lucrărilor de construire, pentru partea de proiectare şi partea de echipamente pentru staţii au fost semnate deja contractele şi urmează ca în decembrie să fie semnate contractele pentru partea de execuţie şi este în procedură de a fi finalizată achiziţia de conductă".
Potrivit acestuia, este foarte important ca în decembrie să fie semnate ordinele de începere a lucrărilor, astfel încât, până la primăvară, să fie pregătite lucrările propriu-zise, iar construcţia efectivă să înceapă atunci când temperaturile vor permite acest lucru.
"Îmi doresc ca BRUA să demareze în acelaşi timp în toate cele patru state, nu doar în România, ci şi în Bulgaria, Ungaria şi Austria, şi mi-aş dori ca el să se finalizeze, şi faza I, şi faza a II-a în acelaşi timp, altfel obiectivul pentru care a fost aprobat şi finanţat acest gazoduct nu ar fi realizat.
Ne-am asumat toţi miniştrii şi Comisia Europeană acest lucru", a continuat Petcu. El a subliniat că toate cele patru state vor finaliza inclusiv faza a II-a a proiectului.
Toma Petcu a mai menţionat: "În cadrul memorandumului semnat astăzi (n.r. ieri), toate ţările au convenit şi s-a stabilit foarte clar că va fi o interconectare pe reverse-flow, adică în ambele sensuri, în toate cele patru state. Inclusiv între Ungaria şi Austria s-a stabilit că va fi această interconectare pe reverse-flow şi Austria şi-a luat angajamentul că va finaliza în termen faza I, la fel şi Ungaria şi Bulgaria, iar pentru faza a II-a toate cele patru state şi-au asumat că vor derula acest proiect şi vor duce la final realizarea lui în parametrii stabiliţi".
"Proiectul BRUA este important pentru Comisia Europeană şi trebuie să se materializeze, iar Executivul european va face toate eforturile necesare pentru ca acesta să continue", a declarat, ieri, comisarul european pentru energie şi schimbări climatice, Miguel Arias Canete, într-o conferinţă de presă, la finalul reuniunii de la Bucureşti a CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity). Domnia sa a spus: "Când am avut criza gazelor, am descoperit că suntem vulnerabili şi am învăţat două lecţii. Prima dintre ele este că este nevoie de interconectări şi, pentru a avea solidaritate, avem nevoie de reverse-flows (transportul gazelor în ambele sensuri - n. r.). Când am stabilit lista priorităţilor, BRUA era una dintre ele, deci pentru Comisia Europeană este un proiect important, care trebuie să se materializeze. Este adevărat că au fost câteva evenimente recente, dar prima fază are deja finanţarea, prima fază va merge mai departe, iar Comisia va face tot efortul necesar ca proiectul să continue. Conductele sunt dificil de realizat".
Potrivit acestuia, anul trecut, Comisia Europeană a acordat României un împrumut de aproape 180 de milioane de euro pentru prima fază a proiectului, iar ţara noastră a promis că o va finaliza până în 2020.
La sfârşitul lunii iulie, Transgaz a informat, într-un comunicat de presă, că gazoductul BRUA nu va mai traversa Ungaria, operatorul sistemului de gaze din această ţară, FGSZ, propunând ca volumul de gaze care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia.
Transportatorul român de gaze menţionează că, în data de 18 iulie 2017, a primit o scrisoare din partea operatorului sistemului naţional de transport gaze naturale al Ungariei - compania FGSZ - referitoare la procesul de sezon deschis angajant planificat să se desfăşoare pentru alocarea capacităţilor aferente coridorului de transport gaze naturale România - Ungaria - Austria, potrivit Agerpres.
Reprezentanţii Transgaz au anunţat: "Prin această scrisoare am fost informaţi asupra faptului că FGSZ nu poate derula procedura planificată din cauza lipsei aprobării necesare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei, motivată de probleme de eficienţă economică. Partea ungară a propus, în schimb, derularea procesului de sezon deschis angajant doar pentru punctul de interconectare RO-HU, urmând ca volumul de gaze de 4,4 mld.mc/an, care ar proveni dinspre România să fie distribuit din Ungaria înspre Slovacia, Ucraina, Croaţia sau Serbia. În paralel, FGSZ ar urma să continue discuţiile cu operatorul de transport gaze din Austria (Gas Connect) pentru a identifica în continuare posibilităţi de transport fizic dinspre Ungaria înspre Austria".
• România şi-a propus să finalizeze conducta BRUA până în 2020, când se estimează că va începe extracţia de gaze din Marea Neagră
ExxonMobil şi OMV Petrom accelerează procedura de luare a unei decizii de investiţii privind proiectul de gaze din Marea Neagră, iar decizia va fi comunicată la începutul anului viitor, a declarat, ieri, ministrul Energiei, Toma Petcu, în cadrul unor discuţii cu ziariştii pe tema proiectului BRUA. "(ExxonMobil şi OMV Petrom - n. r.) accelerează toată procedura de luare a deciziei de investiţii care, din câte am înţeles, va fi comunicată la începutul anului viitor. Aşa mi s-a comunicat de către doamna Mariana Gheorghe (directorul general al OMV Petrom - n. r.). Iar noi ne calibrăm şi accelerăm procedura de realizare a conductei BRUA, faza I, în funcţie de cât de mult îşi accelerează şi ei şi îşi pregătesc partea de exploatare", a spus Petcu.
OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil au finalizat cu succes a doua campanie de foraj în perimetrul Neptun din Marea Neagră, unde cele două companii au investit în total 1,5 miliarde de euro, din 2008 până în prezent, a anunţat, anul trecut, Gabriel Selischi, la acea dată membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil cu activitatea de Upstream.
"Am forat şapte sonde în acest perimetru, iar majoritatea au întâlnit acumulări de gaze. Avem rezultate suficient de încurajatoare pentru a continua evaluarea viabilităţii comerciale. Decizia finală de investiţie este estimată în aproximativ doi ani", a spus Selischi.
El a arătat, citat de Agerpres, că proiectul va continua din 2018, dacă se va dovedi viabil din punct de vedere comercial.
Oficialul OMV Petrom a spus: "Suntem în calendar cu acest proiect şi ne propunem din 2018 să continuăm cu execuţia lui, dacă se va dovedi viabilitatea comercială. Nu ştim încă de acum ce soluţii vom aborda. Va trebui să forăm zeci de sonde, să construim o conductă, deci este vorba de investiţii de mai multe miliarde de euro sau de dolari. Ştiu că există multă nerăbdare în jurul acestui proiect, însă, dacă faceţi o comparaţie între acest proiect şi proiectele de autostrăzi, mai ales a celor care traversează munţii, o să vedeţi că noi facem progrese".
Primele estimări arată că în perimetrul Neptun ar putea fi între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Spre comparaţie, producţia anuală de gaze a României este de circa 11 miliarde de metri cubi.
România şi-a propus să finalizeze conducta BRUA (Bulgaria - România - Ungaria - Austria) până în 2020, când se estimează că va începe extracţia de gaze din Marea Neagră.