PROIECT LEGISLATIV: Vor creşte pedepsele minime pentru furturile pe calea ferată

Ministerul Transporturilor propune, printr-un proiect legislativ, creşterea pedepselor minime pentru sustragerea de componente sau bunuri din vagoane de la 3 la 5 ani şi pentru distrugerea reţelei de cale ferată de la 2 la 4 ani.

Nota de fundamentare a proiectului propus precizează: "Având în vedere amploarea fenomenului infracţional în această materie cât şi consecinţele extrem de grave asupra siguranţei transporturilor pe calea ferată, în special urmare des­făşurării activităţilor infracţionale de furt şi distrugere şi luând în considerare faptul că limitele maxime pentru aceste infracţiuni, astfel cum sunt acestea cuprinse în legea specială sunt mari - cuprinse între 7 şi 20 de ani închisoare, se apreciază că se impune creşterea unor limite minime speciale".

Astfel, pentru distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a căii ferate, a materialului rulant şi a instalaţiilor, accesoriilor sau a altor componente ale acestora, pedeapsa este închisoare de la 4 la 10 ani şi interzi­cerea unor drepturi.

Dacă aceste fapte tulbură grav activitatea de transport pe calea ferată sau produce poluarea mediului înconjurător ori degradarea gravă a solului, ele se pedepsesc cu închisoarea de la 12 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Totodată, "sustragerea de componente ale căii ferate, de bunuri din vagoanele care sunt în compunerea unui tren aflat în circulaţie sau programat pentru circulaţie constituie infracţiunea de furt calificat şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi".

Proiectul precizează că, anul trecut, pagubele generate de furturile de pe calea ferată s-au ridicat la 46,49 milioane lei: "În perioada 2005-2012 au fost înregistrate un număr mare de sustrageri de elemente ale infrastructurii feroviare publice şi private, rămase în majoritatea cazurilor neidentificate. Acest fenomen a devenit acut în perioada ultimilor ani şi a afectat direct infrastructuri feroviare recent modernizate pentru care au fost cheltuite importante sume atât din fonduri externe, cât şi de la bugetul de stat. Spre exemplu, pe reţ­eaua feroviară publică, în cursul anului 2011 au avut loc un număr de 4.175 de cazuri de sus­trageri cu o valoare a pagubelor de 32.381.641,75 lei, si în cursul anului 2012 un număr de 3.465 de cazuri cu o valoare a pagubelor de 46.491.716,55 lei".

Aceste furturi produc grave perturbări în circulaţia trenurilor, generând întârzieri considerabile sau chiar anulări ale trenurilor şi putând chiar periclita siguranţa circulaţiei trenurilor şi amplifica premisele producerii unor evenimente cu consecinţe deosebit de grave.

Documentul subliniază că elementele sustrase includ material mărunt de cale, traverse de lemn, şine, contraşine, eclise metalice, părţi componente ale instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, echipament şi aparataj, cabluri de semnalizare şi telecomunicaţii, acestea fiind livrate firmelor care des­făşoară activităţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile, acestea fiind livrate agenţilor economici care desfăşoară activităţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile.

Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu a afirmat, recent, că va propune ca reprezentanţii firmelor colectoare de fier vechi care achiziţionează componente din reţeaua de cale ferată sau nu anunţă autorităţile atunci când primesc asemenea oferte de achiziţie să răspundă penal.

Premierul Victor Ponta a declarat, de asemenea, că Executivul va dubla limitele minime şi maxime ale pedepselor prevăzute în Codul Penal pentru furturile de material rulant CFR şi că vor fi luate măsuri suplimentare şi pentru paza bunurilor.

În martie anul trecut, Guvernul a interzis firmelor care lucrează cu deşeuri industriale reciclabile să mai cumpere de la persoane fizice metale feroviare, precum şina de cale ferată, argumentând că furturile de materiale afectează grav siguranţa circulaţiei trenurilor.

Perioada de interdicţie este pentru doi ani şi poate fi prelungită ulterior prin hotărâre de guvern.

Firmele care încalcă interdicţia sunt amendate cu sume cuprinse între 20.000 şi 40.000 lei, anularea autorizaţiei de colectare şi plata unui "tarif de despăgubire" în valoare egală cu cea a elementelor feroviare sustrase, către compania feroviară afectată.

CFR nu mai are rezerve de componente feroviare pentru înlocuirea celor subtilizate de hoţi, care au crescut în ultima perioadă şi afectează secţii precum Bucureşti - Constanţa, potrivit unui document oficial citat de Mediafax.

Uniunea Europeană ne poate cere să restituim banii pe care ni i-a dat pentru lucrările de modernizare a liniei ferate Bucureşti-Constanţa, după ce au fost furate o serie de componente din noua cale ferată, potrivit lui Iulică Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă din România, care a precizat: "Se fură capete de linii, tampoane, osii, motorină, se fură tot ce se poate fura. Sunt şi angajaţi ai CFR care fură. Obligaţia statului român pe care şi-a asumat-o în contractul încheiat cu autorităţile europene este să asigure parametrii optimi ai noii linii de cale ferată timp de cinci ani. Vor fi făcute controale şi UE va descoperi că nu ne-am îndeplinit această obligaţie asumată".

Statul român a contractat din fondurile europene o sumă de 1 miliard de euro pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa.