RAPORT Al MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII:  "Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanţare preferenţială"

• Ministerul Sănătăţii propune o remodelare a mecanismelor de finanţare şi de distribuire a FNUASS

Dezvoltarea sistemului privat de servicii spitaliceşti de sănătate a fost importantă în ultimii ani, dar s-a făcut, din păcate, pe baza susţinerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate, consideră reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) într-o notă prezentată ieri în şedinţa de guvern. Aceşti adaugă: "Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp chiar de mecanis­me de finanţare preferenţială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă şi nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor publice". Oficialii MS dau ca exemplu că în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din judeţul Braşov a negociat şi a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3600 lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către casa de asigurări de sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2620 lei.

Nota MS mai precizează: "Deşi începând cu anul 2011 a fost aplicat acelaşi mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG, şi pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menţinut la cote semnificative sau chiar au crescut. Astfel, în timp, suma decontată din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate - FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei în anul 2011, până la 213.500 mii lei, în anul 2012. S-a ajuns astfel la situaţii în care, spre exemplu, în judeţul Brasov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitaliceşti, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înfiinţat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înfiinţarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care, dimpotrivă, a crescut. Pe de altă parte, este cunoscut că pacienţii care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus sume semnificative, care reprezintă diferenţa dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate şi tarifele aplicate de acestea". Astfel, pentru o intervenţie operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar şi 6600 în cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1400 de lei, rămânând ca diferenţa de 7400 de lei, respectiv 5200 de lei să fie suportat de către familia pacientei.

Reprezentanţii MS mai spun: "Datorită acestor practici are loc o limitare drastică a accesibilităţii cetăţenilor la actul medical practicat în aceste spitale şi o discriminare pe criterii financiare a pacienţilor care pot apela la serviciile aces­tora, în contradicţie cu principiile sistemului social de asigurări de sănătate în baza cărora a fost înfiinţat şi funcţioneaza FNUASS. În condiţiile unei evoluţii relativ liniare a fondurilor alocate sănătăţii în ultimii ani, putem considera că, odată cu creşterea sumelor decontate spitalelor private, s-a redus proporţional finanţarea spitalelor din sectorul public de servicii de sănătate. Menţinerea actualelor mecanisme va conduce la creşterea exponenţială, pe măsura apariţiei de noi furnizori privaţi, a proporţiei fondurilor pe care aceştia le atrag din bugetul FNUASS, în detrimentul finanţării unităţilor publice, care asigură rezolvarea majorităţii cazurilor critice şi complexe precum şi a celorlalte intervenţii terapeutice pentru categoriile de populaţie care nu-şi pot permite plăţile suplimentare solicitate de furnizorii privaţi. În astfel de situaţie limită, statul va fi obligat să compenseze din ce în ce mai mult acest deficit de finanţare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat".

• MS: Activitate paralelă a personalului medical în instituţii publice şi în cele private

Un număr important dintre medicii care profesează în serviciile publice au şi cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori privaţi de servicii de sănătate, mai arată nota MS prezentată în Guvern. Oficialii MS adaugă: "Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate. Astfel, majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiaşi medici angajaţi în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează astfel o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem. Dubla calitate de angajat a personalului medical permite şi exploatarea inversă a circuitului pacienţilor: cei care se prezintă în serviciile publice (inclusiv la serviciile de ambulanţă) sunt îndrumaţi, sub diferite motivaţii, să se adreseze unităţilor private în care acelaşi personal medical este angajat. Astfel, pe lângă aspectul criticabil al racolării pacienţilor din serviciile publice în folosul unităţilor private, apar situaţii în care un serviciu deja decontat de casa de asigurări pentru unitatea publică este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oară către asigurările de sănătate dacă furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurări".

Reprezentanţii MS consideră că există şi un potenţial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public a unui cadru medical, în special dacă acesta are şi o funcţie de conducere: "Sunt cunoscute în acest sens, de exemplu, situaţii în care echipamentele unor secţii de imagistică medicală (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte şi rămân nereparate, în timp ce unitatea privată de imagis­tică la care lucrează în paralel şeful secţiei publice funcţionează din plin, deservind şi pacienţii care sunt redirecţionaţi din secţia publică".

• Măsuri propuse de Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii propune o remodelare a mecanismelor de finanţare şi de distribuire a FNUASS, pe baza redefinirii priorităţilor strategice de sănătate publică, atât între diferitele paliere ale asistenţei de sănătate (primară, secundară şi terţiară) cât şi între cele două tipuri de furnizori publici şi, respectiv, privaţi. Ministerul Sănătăţii susţine creşterea sumelor alocate pentru asistenţa primară (asigurată integral de furnizori privaţi) şi pentru cea ambulatorie (asigurată majoritar de furnizori privaţi), care pot asigura rezolvarea unei părţi importante dintre cazurile care sunt tratate astăzi în spitale, cu costuri mult mai reduse şi, în consecinţă, cu o creştere a eficienţei de utilizare fondurilor publice. Stimularea activităţii de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, inclusiv prin introducerea de noi mecanisme suplimentare de finanţare (plata pe rezultat) va conduce la o dezvoltare a intervenţiilor preventive şi la o reducere a spitalizărilor nejustificate.

În paralel, Ministerul Sănătăţii susţine o reechilibrare a decontării serviciilor din asistenţa spitaliceas­că între furnizorii publici şi cei privaţi, în sensul în care sistemul spitalicesc privat trebuie să beneficieze de finanţare din fonduri publice doar în domeniile în care asistenţa spitalicească publică este temporar sau permanent deficitară sau este nereprezentată pe plan judeţean sau regional. De asemenea, se are în vedere o stabilire diferenţiată a tarifului pe caz ponderat decontat de casele de asigurări de sănătate pentru servicii spitaliceşti, în funcţie de categoria în care se clasifică fiecare unitate.

Nota MS precizează: "O astfel de abordare va permite aplicarea politicilor publice ale Ministerului Sănătăţii de consolidare a reţelei regionale de spitale de urgenţă, reţea care cuprinde 53 de unităţi spitaliceşti pe plan naţional şi care constituie nucleul strategic al sistemului spitalicesc din România. Aceste spitale sunt unităţile care asigură rezolvarea majorităţii cazurilor critice şi complexe şi trebuie să reprezinte priorităţi pentru sistemul de sănătate din punctul de vedere al finanţării din fonduri publice a serviciilor medicale, a investiţiilor şi a dotărilor materiale, precum şi din punctul de vedere al asigurării resurselor umane. Pentru asigurarea echilibrului financiar între veniturile şi costurile intervenţiilor medicale pentru aceste 53 de unităţi strategice spitaliceşti, Ministerul Sănătăţii va concentra resurse suplimentare prin programe de urgenţă pentru activităţi prioritare în domeniile terapiei intensive, a intervenţiilor terapeutice pentru cazurile de infarct miocardic acut, de traumă sau de accidente vasculare cerebrale ischemice acute, care vor asigura o creştere semnificativă a calităţii aces­tor servicii medicale, dar şi a eficacităţii intervenţiilor în aceste patologii critice pentru viaţa pacienţilor". De asemenea, se are în vedere implementarea unor măsuri de audit clinic pentru cazurile rezolvate în spitale şi creşterea cazurilor rezolvate în spitalizarea de zi (tarif mediu ~400 RON) cu scăderea concomitentă a numărului de cazuri rezolvate prin spitalizarea continue (tarif pe caz ponderat naţional 1444 RON).