RAPORT NATO PE ANUL 2017  Ţara noastră, fruntaşă la cheltuielile pentru apărare

România s-a aflat, anul trecut, pe locul şase din cele 28 ţări NATO, în ceea ce priveşte ponderea din PIB alocată pentru cheltuielile de apărare, potrivit raportului NATO dat, ieri, publicităţii. Astfel, ţara noastră a avut, în 2017, cheltuieli estimate de apărare de 3,658 miliarde de dolari (1,8% din PIB), faţă de 2,086 miliarde de dolari, în 2010 (1,24% din PIB) şi 2,63 miliarde de dolari în 2016.

Înaintea României se află Statele Unite (3,57% din PIB ), Grecia (2,36% din PIB), Marea Britanie (2,12% din PIB), Estonia (2,08% din PIB) şi Polonia (1,99% din PIB).

Raportul NATO arată că România a depăşit, anul trecut, din punct de vedere al cheltuielilor pentru apărare ţări precum Danemarca (1,17% din PIB), Franţa (1,79%), Germania (1,24% din PIB), Italia (1,12% din PIB), Olanda (1,15% din PIB), Turcia (1,48% din PIB) şi chiar Canada (1,29% din PIB).

Documentul NATO mai precizează că ţara noastră se află pe primul loc între ţările NATO privind cheltuielile cu echipamente în total cheltuieli de apărare (circa 34%).

Statele Unite ale Americii au cerut, anul trecut, aliaţilor europeni din NATO să-şi majoreze cheltuielile militare, astfel încât să ajungă la 2% din PIB până în 2024. "Aliaţii care nu au programe concrete pentru a depăşi 2% din PIB în materie de apărare până în 2024 trebuie să adopte acum astfel de programe, iar cei care au trebuie să-şi accelereze eforturile şi să producă rezultate", declara, anul trecut, Rex Tillerson, fostul şef al diplomaţiei americane în faţa celor 27 de omologi ai săi din Alianţa nord-atlantică reuniţi la Bruxelles.

La summitul NATO din Ţara Galilor din 2014, europenii s-au angajat să îndeplinească obiectivul de 2% pentru apărare până în 2024, în contextul în care Washingtonul a acuzat de mai multă vreme, dinainte de instalarea la Casa Albă a lui Trump, un dezechilibru în ce priveşte "împărţirea poverii financiare" cu aliaţii săi europeni la capitolul cheltuieli şi investiţii în sfera militară.

Raportul NATO arată că, din 2014 şi până în prezent, au crescut cheltuielile de apărare în Europa şi Canada, adăugând, astfel, o sumă totală de 46 de miliarde de dolari. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a lăudat ţările NATO pentru creşterea cheltuielilor de apărare pentru al treilea an consecutiv, precizând că aliaţii europeni din cadrul NATO şi Canada şi-au sporit cheltuielile cu aproape 5% în termeni reali în 2017.

Creşterea acestora a fost o cerere-cheie a preşedintelui american Donald Trump, în condiţiile în care SUA au alocat, anul trecut, 3,57% din PIB pentru apărare.

Donald Trump a fost ofensiv cu privire la o mai bună împărţire a sarcinilor în Alianţă, ducând problema contribuţiilor pentru apărare chiar până în discuţiile actuale cu Uniunea Europeană privind tarifele americane la oţel şi aluminiu.

Potrivit lui Stoltenberg, majorarea cheltuielilor este necesară pentru NATO pentru a face faţă unor ameninţări crescânde, inclusiv celei reprezentate de Rusia. El a precizat totuşi că NATO nu doreşte un nou Război Rece: "Nu vrem să fim atraşi într-o nouă cursă a înarmării. Dar să nu exis­te nici o îndoială: NATO îi va apăra pe toţi aliaţii împotriva oricărei ame­ninţări''.

• Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare - 1,46% din PIB, în 2017

Cheltuielile aliaţilor europeni pentru apărare în ansamblu au atins numai 1,46% din PIB în 2017, estimându-se că doar Estonia, Grecia şi Marea Britanie au atins obiectivul de 2% din PIB, după SUA.

Anul trecut, ministrul de externe german, Sigmar Gabriel, a calificat drept "nerealist" obiectivul ca ţările NATO să aloce 2% din PIB (produsul intern brut) pentru cheltuielile militare. Politicianul a explicat că, pentru Germania, 2% din PIB pentru apărare ar însemna alocarea a 70 de miliarde de euro pe an pentru astfel de scopuri, adică dublul bugetului actual.

Anul trecut, Germania a alocat 1,24% din PIB pentru apărare (circa 45 de miliarde de dolari).

• Pact naţional pentru majorarea bugetului de apărare la minimum 2% din PIB

Partidele politice au semnat, la începutul anului trecut, pactul pentru majorarea bugetului de apărare la minimum 2% din PIB începând din anul 2017, Klaus Iohannis obţinând acordul tuturor formaţiunilor politice în acest sens. Acordul semnat la Palatul Cotroceni avea patru obiective: creşterea finanţării pentru apărare, menţinerea până în anul 2027 a unui nivel de finanţare a armatei de cel puţin 2% din PIB, garantarea consensului politic între toate partidele parlamentare şi înzestrarea Armatei României cu tehnică modernă de luptă.

Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis declara: "Am devenit un contributor relevant la asigurarea securităţii în plan regional, în spaţiul euro-atlantic şi la nivel internaţional. Astfel, am alocat 2% din PIB pentru apărare, începând cu acest an pentru cel puţin 10 ani, pe baza acordului pe care l-am propus, ca Preşedinte al României şi al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, la începutul mandatului meu, un acord între toate partidele politice parlamentare. Din acest procentaj, fondurile destinate achiziţiilor majore de echipamente militare în 2017 ajung aproape la 40%".

În cadrul întâlnirii istorice pe care Klaus Iohannis a avut-o, în vara anului trecut, cu Donald Trump, preşedintele american afirma: "Îi recunosc preşedintelui Iohannis capacitatea de conducere pentru angajarea României către creşterea cheltuielilor de apărare de la 1,4% la peste 2% din PIB. Sper ca şi alte ţări NATO să urmeze România în respectarea obligaţiilor şi plata părţii cuvenite pentru apărare. Datorită acţiunilor noastre, banii vin către NATO. Alte ţări încep să realizeze că trebuie să plătească şi fac asta".

În luna august 2017, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat Planul de înzestrare a Armatei României pentru perioada 2017-2026, după ce în luna mai Parlamentul României a aprobat iniţierea procedurilor pentru opt programe majore de înzestrare.

De asemenea, România şi-a asumat implementarea tuturor ţintelor de capabilităţi agreate în cadrul Alianţei.