RATA ANUALĂ A INFLAŢIEI A AJUNS LA 5%, ÎN MARTIE Ionuţ Dumitru: "Economia este supraîncălzită, după orice definiţie"

• Siegfried Mureşan: "Actualul guvern duce România şi pe români spre o nouă criză"

Economia noastră este supraîncălzită, conform oricărei definiţii, susţine Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care rata anuală a inflaţiei a ajuns la 5%, în luna martie, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

Ionuţ Dumitru ne-a declarat: "Oricât de mult s-ar spune în cercurile guvernamentale că economia nu este supraîn­călzită, avem toate semnalele, toate dovezile palpabile de supraîncălzire a ei. Ne confruntăm cu o creştere foarte rapidă a inflaţiei, care a crescut într-un an de la un nivel negativ la plus 5%. Deficitul de balanţă comercială de asemenea a crescut foarte repede şi continuă să crească. Avem peste 30% majorare de deficit comercial faţă de anul trecut. Este adevărat că accelerarea consumului generează creştere economică, dar problema este că avem un consum care creşte prea mult şi nu este ancorat în oferta internă. Avem o majorare de consum de peste 10%, în timp ce PIB-ul a avut o evoluţie de 7%, deci oferta internă creşte şi ea foarte repede, dar nu ţine pasul cu consumul. Astfel, avem cerere mai mare decât oferta, adică presiuni inflaţioniste, iar exporturile sunt mai mici decât importurile, aces­tea din urmă crescând din excesul de cerere. Riscurile cele mai mari vor fi în perioada imediat următoare. Dacă nu derapează mai mult inflaţia până în septembrie, avem şanse ca aceasta să mai scadă la finalul anului".

Ionuţ Dumitru ne-a spus că analiştii se aşteptau la o nouă creştere a ratei inflaţiei, estimând că aceasta va mai creşte până în jurul nivelului de 5,2%, în aprilie, după care va stagna la peste 5% şi, ulterior, va începe să scadă.

Preşedintele Consiliului Fiscal menţionează: "Mă îngrijorează creşterile la alimentele de bază - pâine, carne, lapte -, care, de luni de zile, cresc cu 0,3%-0,4%, de la lună la lună, acest lucru însemnând creşteri foarte mari. A crescut şi preţul gazelor, vor mai fi majorări de preţuri la combustibili, pentru că a crescut preţul petrolului. Sunt două categorii de factori care generează această inflaţie. Pe de o parte, vorbim de factorii fundamentali, care sunt cei mai importanţi, şi, pe de altă parte, cei conjuncturali. Factorii fundamentali sunt legaţi de excesul de cerere agregată. Avem o creştere a consumului foarte rapidă". Anul trecut, consumul a crescut cu peste 10% în termeni reali, ceea ce, în trermeni nominali, înseamnă foarte mult, mai evidenţiază Ionuţ Dumitru.

• Siegfried Mureşan: "Cu o rată a inflaţiei de 5%, nivelul de trai al românilor a scăzut în plină creştere economică" 

Cu o rată a inflaţiei de 5%, nivelul de trai al românilor a scăzut în plină creştere economică, este de părere deputatul european Siegfried Mureşan, care apreciază: "Datele publicate de Institutul Naţional de Statistică vin să susţină toate avertismentele pe care le-am transmis guvernelor PSD - ALDE în ultimele 15 luni. Deşi am încheiat anul cu o creştere economică de 6,9%, măsurile economice şi fiscale catastrofale luate de actuala coaliţie de guvernare au dus la scăderea nivelului de trai al românilor. Oamenii îşi permit să cumpere cu aceiaşi bani mai puţin de la o lună la alta, iar acest lucru este dovedit de cifrele INS. Indicele câştigului salarial real în luna februarie 2018, calculat ca raport între salariul net şi rata inflaţiei, a fost de 99,8% faţă de nivelul din luna ianuarie. Mai exact, în luna februarie, inflaţia a cres­cut mai mult decât veniturile românilor, iar oamenii şi-au permis mai puţine lucruri faţă de luna anterioară. Mai mult, rata inflaţiei pentru luna martie a ajuns un nivel-record al ultimilor cinci ani, de 5%, ceea ce înseamnă că nivelul de trai al oamenilor a scăzut şi mai mult faţă de luna februarie.

Aceasta este consecinţa directă a măsurilor economice şi fiscale luate de guvernele PSD - ALDE. În timp ce au tăiat cheltuielile cu investiţiile care ar fi dus la creştere economică sustenabilă, au cheltuit banii de la buget pe pomeni electorale şi, în plus, s-au împrumutat în numele românilor pentru a implementa politici populiste de creştere a consumului. Au încercat să păcălească oamenii spunând că Guvernul PSD - ALDE a crescut salariile. În realitate, o dovedesc toţi indicatorii macroeconomici, oamenii câştigă mai puţin. Inflaţia generată de creşterea consumului a înghiţit creşterile salariale ale angajaţilor de la stat, iar oamenii care lucrează în mediul privat şi care, în marea lor majoritate, nu au beneficiat de creşteri salariale, văd că salariul lor valorează din ce în ce mai puţin de la o lună la alta. Să ai o creştere economică de 6,9%, iar nivelul de trai al oamenilor să scadă în acest timp, asta înseamnă că nu ştii să administrezi o ţară. Singura lor preocupare constantă de când au venit la putere a fost să slăbească lupta anticorupţie, astfel încât cei care fură din banii publici să poată fura în continuare liniştiţi. 

Actualul guvern PSD - ALDE, condus de prim-ministrul Viorica Dăncilă, a arătat în cele aproape 3 luni de când se află la putere că nu este capabil să redreseze economia şi că ne adânceşte şi mai mult în criza economică spre care ne-au dus precedentele două guverne PSD - ALDE. Rolul unui guvern este să protejeze oamenii de crize economice, în timp ce actualul guvern, prin măsurile pe care le întreprinde, duce România şi pe români spre o nouă criză. De aceea, actualul executiv trebuie să-şi dea demisia în bloc. Avem nevoie de un nou guvern, fără PSD şi ALDE, care să aplice reformele structurale necesare pentru a ajunge la o creştere economică sustenabilă pe care să o resimtă şi românii în buzunarele lor." 

Preţurile de consum, în luna martie comparativ cu luna februarie 2018, au crescut cu 0,3%. Rata medie a inflaţiei, în ultimele 12 luni (aprilie 2017 - martie 2018) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2016 - martie 2017), este 2,5%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a precizat, recent, în Parlament, că Banca Naţională nu are nicio putere asupra preţurilor administrate sau a politicilor fiscale, în afară de discuţie sau dialog şi găsirea unui mix care să ţină sub control echilibrele în economie.

Conform lui Mugur Isărescu, printre factorii care au stat la baza creşterii inflaţiei se numără majorarea preţurilor energiei electrice, a gazelor naturale, energiei termice, combustibililor, precum şi creşterea preţurilor legumelor, fructelor şi ouălor. Banca Naţională a României nu are o viziune optimis­tă cu privire la inflaţia din acest an, dar nici una pesimistă, ci una realistă, a adăugat domnia sa.

Rata anuală a inflaţiei a fost de 3,3%, la finalul lui 2017, urcând, în februarie 2018, la 4,7%, de la 4,3% în ianuarie 2018. BNR a revizuit în creştere, la 3,5%, de la 3,2%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, iar pentru sfârşitul lui 2019, BNR estimea­ză o rată a inflaţiei de 3,1%.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut, în martie, până la 1,4%, de la 1,1% în luna precedentă.