REMI VRIGNAUD, UNSAR: "Trebuie schimbată urgent mentalitatea românilor privind asigurarea proprietăţilor"

Reprezentanţii industriei asigurărilor din ţara noastră susţin necesitatea unei schimbări de mentalitate a populaţiei cu privire la încheierea de poliţe de asigurare pentru locuinţe, în perspectiva unui seism devastator care ar putea produce pagube majore. Testele de stres derulate recent de Autoritatea de Supraveghere (ASF) pe standardele Solvency II (care vor intra în vigoare de anul viitor) au arătat că sectorul asigurărilor ar fi măturat cu totul în cazul unui cutremur sever, însă Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a reacţionat prompt, susţinând că industria asigurărilor din ţara noastră poate face faţă cu succes şi fără probleme obligaţiilor de plată în cazul unui eveniment catastrofal.

Preşedintele UNSAR şi CEO al Allianz-Ţiriac Asigurări, Remi Vrignaud, a declarat ieri că situaţia asigurărilor facultative de locuinţe nu arată prea bine, înregistrând o scădere de 16% în 2015 faţă de 2014, chiar dacă primele brute subscrise au crescut în ultimul an.

Domnia sa a precizat: "Mă îngrijorează că prima medie pentru o asigurare facultativă de locuinţă este de 93 de lei pe an, mai mică decât un RCA, iar gradul de cuprindere este scăzut. Este evident că gradul de percepţie şi educaţie în rândul rândul populaţiei este mult prea scăzut. Trebuie schimbată urgent mentalitatea românilor, care preferă să-şi asigure maşinile, în loc să aibă grijă de proprietăţile lor".

Totodată, domnul Vrignaud şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la schimbarea normelor în această vară, care "leagă" vânzările asigurările facultative de poliţele obligatorii, pe toate riscurile.

"Sunt convins că putem îmbunătăţi situaţia actuală, astfel încât să nu blocăm asigurările facultative non-catastrofice", a subliniat şeful UNSAR.

Ţara noastră se află pe ultimul loc într-un clasament al cheltuielilor cu asigurările ale cetăţenilor, a spus ieri vicepreşedintele ASF, Marius Vorniceanu, precizând: "Dacă ne uităm la cât cheltuie un român în domeniul asigurărilor, este vorba de 92 de euro, comparativ cu Elveţia care cheltuie circa 6.000 de euro pe cap de locuitor. Este un rezultat la care trebuie să reflectăm şi de care trebuie să ţinem seama, însă acest dezavantaj poate constitui un punct de plecare dacă privim în perspectivă".

În opinia domniei sale, ţara noastră are un potenţial semnificativ de creştere pentru asigurările de locuinţe. La finele primului semestru, 30 iunie 2015, erau în vigoare 3,3 milioane de astfel de contracte, dintre care 1,8 milioane erau poliţe facultative, iar 1,5 milioane reprezentau asigurări obligatorii.

• Neacşu, PAID: "Analizăm posibilitatea măririi primei de asigurare"

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) analizează, împreună cu ASF şi UNSAR, oportunitatea măririi primei de asigurare, după cum a declarat Nicoleta Radu-Neacşu, directorul general PAID.

Domnia sa a precizat: "Am făcut un studiu de impact care are în vedere mai multe scenarii de dezastru şi apar mai multe posibilităţi. Analizăm, în momentul de faţă, oportunitatea introducerii unei măriri a primei de asigurare, dar nu s-a luat încă o decizie în acest sens".

În ceea ce priveşte poliţele PAD (n.r. împotriva dezastrelor naturale) emise de Astra, doamna Neacşu a spus că acestea rămân în vigoare până la expirare: "Poliţele PAD ale Astra reprezentau 16,72% din totalul portofoliului, la finalul lunii august 2015. Reînnoirea PAD-urilor se poate face prin toate societăţile de asigurare cu care PAID are contracte de colaborare şi evident, portofoliul Astra va fi absorbit natural de celelalte societăţi din piaţă".

Consiliul ASF a decis la finele lunii august să ceară instanţei intrarea în faliment a Astra Asigurări, după ce compania, aflată în administrare specială, nu a reuşit să atragă 425 milioane lei la capital, despăgubirile urmând să fie acordate de Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

În plus, Nicoleta Radu-Neacşu a declarat că PAID şi UNSAR pregătesc un "Plan extins de dezastru" pentru catastrofe naturale precum cutremurul din 1977.

Doamna Neacşu a explicat: "Este un plan care pleacă de la premisele cutremurului din 1977, pentru că sunt singurele date statistice de care dispunem în momentul de faţă. Atunci au fost circa 33.000 de locuinţe afectate şi trebuie să ne pregătim pentru un dezastru cel puţin la fel de mare ca în 1977. Planul are în vedere o instrumentare unitară a dosarelor de daună. Trebuie să ne imaginăm că, într-un moment de acest tip, câteva zeci de mii de locuinţe vor fi afectate, iar daunele vor trebui să fie gestionate cât mai eficient şi rapid. În momentul de faţă, studiem, împreună cu UNSAR, numărul necesar de instrumentatori pentru acele posibile dosare. Tehnic vorbind, este vorba de câteva mii de oameni care trebuie să se ocupe de această muncă. Planul încă nu este finalizat, avem un protocol de colaborare cu INFP şi Apele Române, iar rezultatele ar putea să le vedem după un an şi jumătate".

• Coca-Constantinescu, ASF: "Poliţa de asigurare obligatorie a locuinţei încă este percepută ca o taxă"

Populaţia percepe asigurarea obligatorie a locuinţei împotriva riscurilor de catastrofă ca pe o taxă, percepţia greşită fiind cauzată şi de comunicarea slabă, a declarat, ieri, Cornel Coca Constantinescu, prim-vicepreşedintele ASF.

Domnia sa a adăugat: "Fondul locativ naţional este de 8,4 milioane de locuinţe, avem un număr de contracte în vigoare de 1,52 milioane, gradul de cuprindere în asigurare fiind mic, de 17,7%. Măsurile pe care cred că ar trebui să le luăm ar fi necesitatea de a impulsiona dezvoltarea acestui segment în cooperare cu autorităţile locale sau centrale şi, nu în ultimul rând, reanalizarea sistemului de protecţie a populaţiei. În opinia mea, există mai multe motive pentru care ne aflăm în această situaţie. În primul rând, vorbim de nivelul de credibilitate relativ scăzut al industriei asigurătorilor, generat într-o mare măsură de percepţia pe care o au oamenii în ceea ce priveşte asigurarea RCA. Mă refer inclusiv la faptul că această primă este văzută ca o taxă plătită".

Oficialul ASF a precizat că, potrivit rezultatelor din exerciţiul de stres BSR (Balance Sheet Review), cel mai important risc de catastrofă naturală în România este riscul de cutremur, dar, în general, societăţile de asigurare din România dispun de programe de reasigurare eficiente pentru riscurile de catastrofă.

Poliţa PAD acoperă trei riscuri specifice României - cutremur, inundaţie şi alunecare de teren. Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut, la finalul lunii august, la 1.511.219, comparativ cu 1.493.727 poliţe PAD active la finalul lunii iulie, conform statisticilor Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Astfel, 74,1% dintre poliţele active la nivel naţional erau încheiate în mediul urban şi 25,9% în mediul rural, iar, în funcţie de tipul de locuinţă, 90,2% din poliţele PAD sunt încheiate pentru locuinţe de tip A (cele cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţii exteriori din piatră, cărămidă arsă sau materiale supuse unui tratament termic sau chimic) şi 9,8% pentru locuinţe de tip B (cele cu pereţii exteriori din cărămidă nearsă sau material nesupus unui tratament termic sau chimic). Cele mai multe poliţe PAD erau active în Bucureşti (307.055 de poliţe), Timiş (62.599) şi Constanţa (55.235), la polul opus, cu cele mai puţine locuinţe asigurate obligatoriu, fiind judeţele Sălaj (5.467 de poliţe), Bistriţa-Năsăud (6.163) şi Giurgiu (6.546 de poliţe).