REVISTA PRESEI 01.06.2013

• ADEVARUL

• Sorin Alexandrescu, arestat

Sorin Alexandrescu, directorul Antena TV Group, televiziune deţinută de Dan Voiculescu, a fost arestat pentru 29 de zile. Alexandrescu este acuzat de procurorii DNA că l-ar fi şantajat pe Ioan Bendei, administratorul RCS-RDS, societate care deţine şi grupul de televiziuni Digi. Decizia nu este definitivă, însă până la judecarea recursului acesta va sta în arestul Poliţiei Capitalei. Pe site-ul digi24.ro apare poziţia RCS-RDS care precizează că scopul şantajului făcut de Sorin Alexandrescu ar fi fost de a forţa compania RCS&RDS să semneze un contrat de retransmisie prin satelit a canalelor Antena TV Group, în condiţiile impuse de aceasta, pentru o sumă de peste 30 milioane de euro. Postul de ştiri Digi24 HD este parte a grupului de firme RCS&RDS. "Acest şantaj este o continuare a unei campanii mediatice negative exercitate de Antena TV Grup împotriva companiei noastre în ultimii ani, în încercarea de a ne forţa să plătim sume exorbitante pentru difuzarea canalelor sale", precizează aceeaşi sursă.

• Sfatul lui James Mirrlees, laureat al Premiului Nobel pentru economie, pentru România: "Ieşiţi din UE!"

Britanicul James Mirrlees, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1996 care a predat la universităţile din Oxford şi Cambridge, consideră că cea mai bună soluţie pentru România este ieşirea din Uniunea Europeană. Mai mult, intelectualul britanic susţine că nu poate identifica alte soluţii, atât timp cât România se află în "cămaşa de forţă" a Uniunii Europene. "Cred că este soluţia care ar reduce şocul cel mai bine. Pentru ca să devină posibil să faci lucruri precum construirea unor şosele, spre exemplu, sau să te descurci cu mai puţini bani, pentru că ai nevoie de bani ca să faci ceva şi nu poţi face nimic pentru că toate rezervele de bani sunt controlate de alte bănci. Aşa că aceasta este varianta cea mai bună de ajustare a costului forţei de muncă

• Ciprul a pus sechestru pe active de 5 miliarde de euro ale unor foşti directori ai Laiki Bank dar şi ale grupului elen Marfin Investment

Justiţia cipriotă a decis blocarea unor active de peste 5 miliarde de euro ale trei foşti directori ai Laiki Bank, a doua mare bancă din Cipru, în prezent aflată în lichidare, a anunţat banca centrală de la Nicosia, citată de AFP. Administratorul special al Laiki Bank, Andri Antoniades, a obţinut autorizaţie pentru luarea acestor măsuri împotriva lui Andreas Vgenopoulos, Efthimios Bouloutas, Kyriakos Magiras, precum şi a grupului elen Marfin Investment Group Holdings. Măsurile, decise de un tribunal din Nicosia, au intrat deja în vigoare. Justiţia a decis şi publicarea tuturor activelor celor trei persoane şi interdicţia ca Marfin Investment Group Holdings să efectueze vreo plată sau virament în numele acestora, a precizat banca centrală, fără să menţioneze motivele blocării activelor. Omul de afaceri elen Andreas Vgenopoulos a afirmat, într-un comunicat, că va contesta măsurile băncii centrale, întrucât aceasta nu are, în opinia sa, nicio competenţă în afara Ciprului.

• Ministerul de Finanţe: La Tarom, CFR Infrastructură şi Poştă sunt indemnizaţii de 12.000 de euro pe lună, cele mai mari de la stat

Continuă cearta din interiorul Guvernului pe tema salariilor în companiile de stat. Acum Ministerul de Finanţe vine cu propria sa variantă şi aduce alte cifre, diferite de cele prezentate de Executiv acum câteva zile. Ministerul de Finanţe, condus de liberalul Daniel Chiţoiu, are alte informaţii despre salariile din companiile de stat, care se bat cap în cap cu cele anunţate miercuri de Guvern. Cele mai mari indemnizaţii lunare medii brute plătite managerilor din companiile de stau au fost în primul trimestru la Tarom (16.622 euro), CFR SA (14.570 euro), Poşta Română (12.834 euro) şi ROMATSA (12.079 euro), potrivit raportărilor companiilor transmise Ministerului Finanţelor. Următoarele poziţii sunt ocupate de indemnizaţiile acordate directorilor generali sau preşedinţilor de la Complexul Energetic Oltenia (6.592 euro), CFR Marfă (6.341 euro), Transgaz (6.190 euro), Electrica Distribuţie Muntenia Nord (5.284 euro), Antibiotice SA şi Complexul Energetic Hunedoara (4.454 euro la fiecare), Transelectrica (4.416 euro), Electrica Furnizare (4.303 euro), Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (4.077 euro) şi Imprimeria Naţională (4.063 euro), scrie Mediafax.

• "România, paradis al agriculturii ecologice" - mai mult mit decat realitate

Agricultura ecologica a prins radacini in Romania si este promovata ca fiind un domeniu cu potential foarte mare. Pe de alta parte, incoerenta politicilor pentru agricultura ecologica nu a facut altceva decat sa blocheze, astfel ca, in ciuda potentialului mult trambitat, numarul fermierilor eco este foarte mic. Ministerul Agriculturii a facut o serie de modificari in legislatia care reglementeaza inregistrarea operatorilor de produse ecolgice. Totusi, operatorii sustin ca acestea nu vizeaza adevaratele probleme din acest domeniu, si mai mult le incurca activitatea. Potrivit reprezentantiilor industriei produselor ecologice contactati de Business24, problemele celor care activeaza pe aceasta piata sunt: subventiile prea mici si incasate foarte tarziu, dar si \"promovarea\" negativa pe care o fac operatorii care nu respecta regulile productiei ecologice.

• Carabulea mai "fură" doi directori de la RBS România, după ce în aprilie l-a antamat pe Johan Gabriels pentru a conduce Banca Carpatica

Banca Comercială Carpatica a recrutat doi noi directori de la RBS România, respectiv pe Cosmin Bucur, care va conduce Divizia Comercială, şi pe Elena Bădeanu pentru Divizia Identitate Corporatistă şi Resurse Umane. Ambii vor fi directori generali adjuncţi însă numirile lui Bucur şi Bădeanu vor deveni efective doar după aprobarea prealabilă din partea BNR. Mutarea vine după ce în luna aprilie consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) aproba numirea lui Johan Gabriels în functia de director executiv al Băncii Carpatica. Gabriels a venit şi el de la RBS România, unde ocupase funcţia de director general şi preşedinte al consiliului de administraţie. Banca Carpatica este controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea, care deţine direct 41,29% şi indirect, prin Atlasib, alţi 4,55%.

• Grecia dă primele semne de redresare economică. Analiştii: "E o mare schimbare după trei ani de recesiune"

Economia Greciei dă primele semne de redresare, ceea ce a dus la atenuarea îngrijorărilor privind o posibilă ieşire a ţării din zona euro, după cum a arătat un raport recent al analiştilor grupului bancar Berenberg Bank. Potrivit studiului publicat vineri de grupul bancar german Berenberg Bank, coaliţia de guvernare din Atena a avut multe realizări. Cererile troicii internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Banca Central Europeană şi Comisia europeană) au devenit mai realiste, ceea ce a îmbunătăţit perspectivele economice, informează canalul de ştiri CNBC. "Nivelul actual al sentimentului economic din Grecia este asemănător cu cel al Produsului Intern Brut stagnant. Este o mare schimbare după trei ani de recesiune profundă. Mai mult de atât, această îmbunătăţire recentă sugerează că economia Greciei se va bucura de o creştere începând cu cel de-al treilea trimestru al anului 2013", au notat analiştii din cadrul Berenberg Bank.

• "Afacerea Bechtel" la 1870

Construirea primei reţele de căi ferate din România, în 1870, de către consorţiul german "Strousberg", a însemnat un jaf al bugetului de stat comparabil doar cu contractul pentru Autostrada Transilvania semnat de Adrian Năstase în 2003. Contractul semnat în 2003 de Adrian Năstase, în baza căruia România a plătit peste un miliard de euro pentru o autostradă din care s-au finalizat 54 de kilometri, are un precedent acum peste 140 de ani, la începutul domniei lui Carol I. Un uriaş scandal de corupţie legat de contractul pentru construirea căilor ferate în Principatele Române a fost cât pe ce să se soldeze cu abdicarea principelui. Asemănările între "afacerea Strousberg", din 1868, şi genul de contracte practicat de guvernanţii României după 1990 sunt uluitoare, iar numitorul comun îl constituie "ţepele" date bugetului de stat.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Şantaj regizat de Camelia şi Dan Voiculescu

Stenogramele din această anchetă dezvăluie că şantajul şefului Antenelor avea girul patronilor: familia Voiculescu. Alexandrescu a fost arestat preventiv şi va sta după gratii următoarele 29 de zile. Camelia şi Dan Voiculescu ştiau despre şantajul pe care omul lor de încredere, Sorin Alexandrescu, îl practica la adresa unui şef al distribuitorului de cablu RCS&RDS. Aceste detalii apar în stenogramele discuţiilor telefonice din această anchetă. Ieri, Alexandrescu a fost arestat preventiv pentru 29 de zile de Judecătoria Sectorului 1. El este acuzat că l-a şantajat pe Ioan Bendei, administratorul RCS&RDS. Şantajul directorului Antena Group la adresa lui Bendei a fost făcut prin dezvăluirea în televiziunile trustului a uneie afaceri încheiate de RCS&RDS cu firma Bodu SRL, controlată de Dumitru Dragomir. Potrivit stenogramelor, Alexandrescu susţinea că are dovada că Bendei l-ar fi mituit pe Dumitru Dragomir cu un contract de 3,5 milioane de euro.

• Blaga face un pas înapoi: nu vor fi excluderi din PDL

Preşedintele PDL a anunţat ieri că situaţia unor lideri critici cu conducerea partidului va fi analizată, dar acest lucru nu înseamnă că vor fi daţi afară din partid. Democrat-liberalii se mai gândesc dacă să-i excludă şi pe ultimii doi rămaşi pe listă: Cristian Preda şi Teodor Baconschi. Potrivit unor surse din partid, conducerea PDL are programată mâine seară, la sediul din Modrogan, o reuniune informală pentru a lua deciziile pe care le vor anunţa după şedinţa oficială de luni. Se vor căuta "probe" şi, în funcţie de acestea, se va decide dacă vor putea fi excluşi din partid oponenţii actualei conduceri sau nu. Potrivit aceloraşi surse, o parte dintre membrii Biroului Politic Naţional (BPN) vor propune ca aceştia să fie doar mustraţi pentru atitudinea lor.

• DEZVĂLUIRE. Un asociat al fam. Voiculescu: Dan Voiculescu îmi cerea să modific cifrele din sondaje

Mihai Motoc este unul acţionarii CCSB, deţinând 18%, alături de Camelia Voiculescu-67% şi Mirel Palada-15%. Până în ianuarie 2012, Mihai Motoc a fost director-general al CCSB. Acesta susţine că Dan Voiculescu a încercat de cel puţin 5-6 ori să-l convingă să modifice date din rezultatele unor sondaje, prima tentativă având loc în 2007. \"A făcut presiuni, Dan Voiculescu îmi dădea personal telefon (...) Îmi cerea să modific datele din sondaje\", a spus Motoc. Întrebat cât de mare era modificarea solicitată de către Voiculescu, Motoc a răspuns: \"Semnificativă. La alegerile din 2009 diferenţa a fost în sutimi. Ce se întâmpla dacă nu aveam caracter atunci?\" Mihai Motoc a arătat că nu a cedat niciodată presiunilor lui Voiculescu, acest lucru finalizându-se prin demisia sa din funcţia de director-general. Acesta are deschise acţiuni în instanţă împotriva lui Dan Voiculescu din cauza unor litigii comerciale.

• Angajaţii de la stat, trimişi acasă! Nu sunt bani de salarii compensatorii

Mii de salariaţi s-au trezit cu timpul de lucru scurtat, o soluţie alternativă la concedieri. Statul nu are fonduri pentru veniturile compensatorii, asigurate prin contractele colective de muncă. Din cauza lipsei fondurilor la buget, tot mai slăbit pentru că economia nu îşi revine, companiile cu capital majoritar de stat recurg la o formulă inedită de a diminua cheltuielile. Nu fac concedieri, pentru că nu sunt bani de salarii compensatorii, în schimb reduc programul de lucru al muncitorilor. Practica s-a extins la scară largă în toată ţara, iar CFR, Poşta Română, CE Oltenia, dar şi diverse administraţii publice de la nivel local sunt doar câteva din instituţiile unde urmează sau s-au aplicat deja aceste măsuri. Minerii de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au ieşit zilele trecute în stradă pentru că urmează un plan amplu de restructurări. Marin Condescu, liderul Federaţiei Naţionale Mine Energie a declarat pentru Evenimentul Zilei că Laurenţiu Ciurel, directorul general al CEO, lear fi comunicat că programul de lucru va fi redus la jumătate. Complexul are 19.000 de angajaţi.

• Statul vrea să crească SALARIUL zilierilor de la 1 iulie

Remuneratia brută pe oră a unui zilier nu poate fi mai mică de 4,44 lei, până la jumătatea acestui an, urmând ca mai apoi să crească la 4,74 lei, scrie într-un proiect de lege publicat de Ministerul Muncii. Potrivit Ministerului, valorile urmăresc protecţia nivelului minim al veniturilor zilierului care nu poate fi mai mic de valoarea/oră stabilita pentru salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plata. De asemenea, plata pe oră nu poate fi mai mare de 10 lei, scrie Agerpres. În acelaşi document se menţionează că plata zilierului va putea fi efectuată prin mijloace electronice şi va exista posibilitatea de efectuare a plăţii la sfârşit de săptămâna, cu acordul scris exprimat de zilier şi beneficiar. Numărul zilierilor înregistrati în perioada 1 mai 2011 - 30 martie 2013 era de 368.764.

• JURNALUL NATIONAL

• Dan Voiculescu: Justiţia trebuie respectată, abuzul trebuie combătut

Cazul Sorin Alexandrescu - nu intru pe fond, astept o decizie rapida si obiectiva a judecatorilor. Dar, pana acum, acest caz are toate datele unui abuz, scrie Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, pe blogul personal. \"Sorin Alexandrescu a fost ridicat de pe strada fara sa fi fost citat. Este anchetat de o institutie care nu are competenta in acest caz (Sorin Alexandrescu nu are o calitate care sa atraga competenta DNA, iar in cauza nu s-a produs niciun prejudiciu material). Conform avocatilor, i s-au incalcat drepturile fundamentale la aparare. NU I S-A PREZENTAT NICIO PROBA SI NU A FOST LASAT SA DECLARE CE STIE, DESI A SOLICITAT ACEST LUCRU.

• Daniel Morar şi-a depus cererea de demisie din magistratură

Procurorul Daniel Morar a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o cerere de demisie din magistratură, solicitarea urmând să fie discutată de plenul CSM în şedinţa din 4 iunie. Potrivit site-ului CSM, pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna viitoare se află nota Direcţiei Resurse Umane privind cererea formulată de Daniel Morar de eliberare din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin demisie. El a fost numit de preşedintele Traian Băsescu judecător la Curtea Constituţională, începând cu data de 9 iunie, pentru un mandat de nouă ani.

• 3.000 de lei amendă pentru bucureştenii care nu-şi declară cânii

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat ieri o hotărâre privind controlul înmulţirii câinilor maidanezi, care prevede printre altele amenzi pentru stăpânii care nu-şi declară şi castrează câinii, precum şi procedurile de adopţie a maidanezilor de la adăposturi. Controversatul amendament privind amendarea celor care hrănesc câini maidanezi a fost respinsă. Astfel, orice cetăţean din Bucureşti care are un câine mai mare de patru luni trebuie să-l înscrie în baza de date a Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din Bucureşti, formalitate care implică şi microciparea câinelui. Cei ce nu fac acest lucru riscă o amendă de 3.000 de lei, care va fi aplicată de Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti. Proprietarii de câini au un termen de şase luni, începând de ieri, pentru a înscrie câinele în baza de date.

• Minijob-urile, subiect de discuţii aprinse în Germania

Miracolul şomajului redus din Germania, de trei, chiar patru ori mai mic decât în alte ţări membre UE este considerat artificial chiar de către locuitorii acestei ţări, care nu beneficiază de succesul economic al naţiunii. Rata şomajului în Germania este de 6,9%, însă aceasta datorită faptului că, potrivit Wall Street Journal, unul din cinci muncitori germani, din diferite domenii de activitate, de la industria retail până la cea a sănătăţii, are un aşa numit \"minijob\", un loc de muncă cu jumătate de normă sau chiar mai puţin, care îi asigura un venit lunar de 450 de euro fără a plăti taxe sau contribuţii sociale, noteaza Wall Street Journal. Acestea sunt atractive mai ales din perspectiva patronilor de restaurante şi retailerilor care se confrunta cu momente foarte aglomerate în timpul zilei.