Legăturile dintre diversele crize (sanitară-socială-climatică-economică) sunt pe cât de evidente pe atât de greu de explicat într-o logică mai puţin globalistă. În teoria haosului, potrivit definiţiei, efectul fluture este sensibilitatea dependenţei faţă de condiţiile iniţiale, în care o mică schimbare într-un loc dintr-un sistem neliniar determinist poate duce la diferenţe mari într-o stare târzie. Numele efectului, inventat de Edward Lorenz, este derivat din exemplul teoretic de formare a unui uragan care este condiţionat de faptul dacă un fluture îndepărtat a bătut sau nu din aripi în urmă cu mai multe săptămâni.
O ştire de pe agenţiile de presă, despre un celebru produs alimentar, ne oferă o imagine a felului cum se leagă lucrurile la nivel planetar în economie şi cum nu se mai poate reveni la stări de fapt existente în trecut. O criză a muştarului poate fi cauzată de faptul că seminţele de muştar sunt victime ale schimbărilor climatice , dar şi de creşterile preţurilor vinului alb, sticlei şi cartonului. În următorul an se estimează că producţia de seminţe de muştar va scădea cu aproape 28% în Canada, primul producător mondial, arată cel mai recent raport al Ministerului canadian al Agriculturii. "În consecinţă, preţul mediu ar urma să se dubleze până la un record de 1.700 de dolari (1.510 euro) pe tonă", adaugă Ministerul. "A fost o secetă devastatoare în vestul Canadei în vară", explică Ramzy Yelda, analist pe pieţele de materii prime. "Asta înseamnă că cei care vor muştar de cea mai bună calitate vor plăti mai mult", concluzionează expertul. Atunci când Canada tuşeşte, regiunea Bourgogne din Franţa, aflată la o distanţă de 7.000 de kilometri, este răcită. Regiunea din centrul Franţei unde se găsesc majoritatea producătorilor de muştar depinde în mare parte de fermierii canadieni pentru producţia acestui apreciat produs. "Suntem într-o criză fără precedent în ultimii 25 de ani", susţine Christophe Planes, director de vânzări pentru Franţa la "Reine de Dijon", al treilea producător francez de muştar, o filială a grupului german Develey. "Preţul seminţelor s-a mărit de trei sau patru şi în curând poate de cinci ori. În plus, nu există ofertă. Există o reducere de aproximativ 50% a ofertei de seminţe. În consecinţă, producţia noastră este mai mică cu 50%", subliniază Christophe Planes. În plus, au crescut şi preţurile la produsele de ambalare. Marc Desarmenien, director la producătorul de muştar Fallot, enumeră lista scumpirilor: "preţul capacelor de metal pentru borcane a crescut cu 42%, sticla s-a scumpit cu 12%, cartonul cu 20%". Vinul alb de Bourgogne, un alt ingredient esenţial pentru muştarul de Dijon, s-a dublat din cauza îngheţului care a amputat recolta din 2021. De asemenea, Desarmenien arată cu degetul spre creşterea costului cu transportul maritim, care s-a majorat de 4,5 şi chiar şase ori. În consecinţă, firma Fallot a decis pentru 2022 o majorare de preţ cuprinsă între 7% şi 12% pentru muştarurile sale. La rândul său producătorul Reine de Dijon are şi el de gând să crească preţurile, "altfel compania nu va supravieţui", spune Christophe Planes. În încercarea de a găsi o soluţie, producătorii francezi ar dori să îşi limiteze dependenţa de Canada, principalul furnizor de seminţe de muştar, şi să extindă cultivarea seminţelor de muştar în regiunea Bourgogne.
Dacă la un moment dat culturile de seminţe de muştar erau răspândite în regiunea Bourgogne, istoria recentă a fost marcată de un declin al culturilor, ca urmare a mondializării schimburilor şi a concurenţei ţărilor cu randamente mai bune. În pofida eforturilor de relansare, cultivatorii locali suferă din cauza încălzirii climei. Acesta este doar un exemplu.