Soiurile nobile de viţă-de-vie au nevoie de 3 miliarde de euro

• Producătorii de vin spun, însă, că sectorul ar avea de suferit, dacă ne bazăm pe banii europenilor, care nu prea au motive să subvenţioneze viticultura noastră

• Micii producătorii nu prea se înghesuie să înlocuiască hibrizii, deoarece aceştia necesită costuri scăzute de întreţinere

Autorităţile intenţionează să înlocuiască masiv hibrizii producători direcţi (HPD), abia după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană. Autorităţile noastre spun că programul este unul destul de costisitor, totalizînd circa 3 miliarde de euro, şi de aceea va trebui să aşteptăm banii care ar urma să vină de la UE. Reprezentanţii sectorului viti-vinicol susţin, însă, că replantările ar trebui făcute încă de pe acum, cu bani de la buget. Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) explică: "Producătorii industriali nu pot investi simultan în modernizarea capacităţilor de producţie şi în replantarea cu soiuri nobile. Am avea nevoie de ajutorul statului în această problemă". Domnia sa mai spune că nu ne garantează nimeni că vom primi bani de la Uniunea Europeană pentru înlocuirea a 120.000 de hectare de viţă hibridă (jumătate din totalul patrimoniului viticol autohton), ca urmare trebuie să ne apucăm de pe acum serios de treabă.

Programul de defrişări propus de autorităţi prevede că vor fi eliminate viile hibride şi viile nobile cu durata de exploatare depăşită, în perioada 2007-2014.

În acest scop, autorităţile au în vedere acordarea celui de plantare nouă pe 15.250 hectare/an şi a dreptului de replantare pe 4.750 hectare/an. Începînd cu anul 2015, suprafeţele anuale destinate plantărilor se vor stabiliza la 9.600 ha/an, prin implementarea unor programe de restructurare şi replantare a podgoriilor şi de reconversiune a suprafeţelor cultivate cu HPD.

• Micii producători sînt reticenţi la schimbare

Producătorii cu cîteva rînduri de vie HPD ( hibrizi producători direcţi) nu prea vor să le abandoneze, deoarece hibrizii necesită costuri scăzute de întreţinere. De asemenea, viţa hibridă este mai rezistentă la boli şi factori climatici, iar volumul lucrărilor este mai scăzut decît în cazul soiurilor clasice. Această reticenţă este din plin dovedită şi de exemplul judeţului Bistriţa-Năsăud, unde s-au defrişat doar 14 hectare de viţă hibridă, iar suprafaţa plantată cu viţă nobilă nu a depăşit un hectar!

Principalele diferenţe care fac ca vinul din vie hibridă să nu fie acceptat în Uniunea Europeană se referă la conţinutul scăzut de alcool şi mai ales la unii compuşi chimici existenţi, cum ar fi malvidina, aflată în cantităţi mai mari decît cele acceptate în Uniunea Europeană.

• Sîntem pe locul 6 în Europa la producţia de vin

Suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie roditoare a fost de 238.300 hectare, în 2003, iar producţia totală de struguri s-a situat la 1.102.400 tone, cu 25.000 tone mai mult ca în 2002. Potrivit Ministerului Agriculturii, în perioada 2000-2002 a fost înregistrată o balanţă comercială excedentară cu un sold pozitiv care a oscilat între 16,4 milioane dolari în 2000 şi 21,28 milioane dolari în 2002, iar, în acest an, valoarea s-a ridicat la 12 milioane de euro, ceea ce înseamnă 6% din valoarea totală a exporturilor agricole. Între ţările cu tradiţie în viticultură şi vinificaţie din Europa, România ocupă locul 5, raportat la suprafaţa viticolă şi locul 6 la producţia de struguri şi la cea de vin. Sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de masă cuprinde în principal Chasselas d'oro, Muşcat Hamburg, Afuz Ali, Italia, Victoria. Dintre soiurile nobile pentru vinuri albe menţionăm: Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Aligoto, Pinot gris, Muşcat Ottonel, iar pentru vinuri roşii: Merlot, Băbeasca neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot noir şi Burgund mare. Din sortimentul soiurilor nobile pentru struguri de vin, 73,6% reprezintă soiurile pentru vi-nuri albe şi 26,4% soiurile pentru vinuri roşii.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (MAPAM) este în faza de finalizare a Registrului Plantaţiilor Viticole, urmînd ca în luna martie să fie definitivat întregul proces. Regis-trul plantaţiilor cuprinde fişele tehnice ale tuturor parcelelor cultivate cu viţă de vie: suprafeţe, proprietar, soiul cultivat, vîrsta viei.

Potrivit MAPAM, din totalul suprafeţelor cu vii pe rod de 242.700 hectare, în ianuarie 2001 existau 57.739 hectare (23,8%) cu vii în vîrstă de 11-20 ani şi 132.387 ha (54,6%) cu vii în vîrstă de peste 20 ani. Reducerea consumului de vin sub 21l/cap/an favorizează consumul de băuturi spirtoase, alimentat şi de piaţa neagră, care permite vînzarea acestora la preţuri mai accesibile decît vinul.

Exporturile se îndreaptă, în special, pe piaţa Uniunii Europene (Germania, Belgia), ţările nordice (Finlanda) şi America de Nord (SUA, Canada). Pe piaţa liberă micii producători comercializează vinul îmbuteliat cu preţuri cuprinse între 35.000 şi 40.000 lei/litru, vinul vrac - 15.000 lei/litru, strugurii avînd un preţ de aproximativ 6.500 lei/kg. Costul înfiinţării unui hectar de vie nobilă este între 800 milioane - 1 miliard lei, iar cheltuielile pînă la intrarea pe rod pot ajunge la 1,2 - 1,5 miliarde lei.