Cabinetul Tăriceanu nu a reuşit, momentat, să "limpezească apele" în chimie şi petrochimie. Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a prezentat miercuri, în cadrul şedinţei de Guvern, o notă de fundamentare care cuprindea o serie de soluţii la problemele sectorului îngrăşămintelor chimice, unde marii consumatori de gaze naturale - combinatele, au anunţat deja că îşi vor închide porţile, din pricina tarifului ridicat al materiei prime.
Documentul, elaborat de Finanţe în colaborare cu partenerii sociali - Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie şi de Organizaţia Patronală Nitrofosfor, în data de 19 februarie, prevede "necesitatea unei intervenţii de urgenţă şi adoptarea unor măsuri, pe o perioadă limitată de timp, care să asigure producţia şi să confere siguranţa aprovizionării, pe termen mediu şi lung, a agriculturii naţionale cu îngrăşămintele chimice, la un nivel cu ţările europene, şi la preţuri care să reflecte sprijinul acordat acestei industrii".
Nota de fundamentare nu a convins miniştrii în exerciţiu, singura certitudine fiind că discuţiile vor fi reluate în luna martie. Patronatele din chimie şi petrochimie susţin că această amânare a "turnat gaz pe foc" şi ameninţă că ar putea recurge la măsuri drastice în domeniu, dacă Guvernul nu va interveni de urgenţă pentru a stopa degringolada sectorului. Potrivit documentului, intitulat sugestiv "nota privind industria de îngrăşăminte chimice din România" (actul poartă "pecetea" ministrului Vosganian), se propune "majorarea reducerilor comerciale practicate de SA la un nivel permis de construcţia bugetară a anului financiar în curs - de la 17 dolari până la 40 de dolari la o mie de metri cubi, pentru consumatorii industriali, cu un consum mai mare de 30 de milioane de metri cubi lunar şi cu statut interuptibil, începând cu 1 februarie, pentru o perioadă de şase luni". Doar patru combinate îndeplinesc momentan aceste condiţii. Patronatele din domeniu susţin că producătorii de îngrăşăminte chimice plătesc taxe şi impozite la stat de circa 500 de milioane de lei pe an, iar preţul actual al gazelor naturale, coroborat cu un preţ mai mic al îngrăşămintelelor la export (330 - 340 de dolari la tonă faţă de circa 370 - 380 de dolari la tonă, în 2007), face ca producătorii de îngrăşăminte chimice să nu mai poată funcţiona. Consumul de gaze naturale la tona fizică de îngrăşământ este de circa 1.000 de mc. Pe fondul majorării tarifelor la gaze, combinatele de îngrăşăminte au înregistat pierderi de 78 - 83 de dolari la tona de uree, unul dintre principalele îngrăşăminte fabricate. De asemenea, documentul propune "analiza şi identificarea, împreună cu Ministerul Agriculturii a unor mecanisme adecvate destinate susţinerii agriculturii naţionale, în ceea ce priveşte creşterea cantităţilor de îngrăşăminte chimice utilizate la hectar, prin subvenţionarea producătorilor agricoli". Patronatele susţin că industria de îngrăşăminte chimice este dimensionată să asigure cantităţile necesare întregii suprafeţe agricole a ţării (circa 10 milioane de hectare), capacitatea totală a insitalaţiilor de îngrăşăminte fiind de 2,3 milioane de tone pe an. Cu toate acestea, cifrele arată că agricultura naţională a consumat în medie circa 30 - 40 de kg de substanţă activă la hectar, faţă de o fertilizare optimă, de circa 150 - 200 de kg, cât se practică în statele occidentale. La rândul lor, agricultorii se plâng de preţul exagerat al "sacului" de îngrăşăminte chimice de pe piaţa internă, care a ajuns să coste circa 1.000 de lei, în timp ce, adus din import, acelaşi sac este achiziţionat la un preţ de circa 800 de lei. Preţurile de pe piaţa internă au crescut cu 30%, faţă de anii anteriori, iar subvenţia ministerului, pentru seminţe şi pentru sectorul vegetal este insuficientă, mai susţin fermierii. O altă soluţie pentru salvarea sectorului o constituie, potrivit notei, "stabilirea unui privind preţul îngrăşămintelor chimice destinate pieţei interne, a asigurării plăţii în consumul curent de gaze naturale şi achitării resurselor de plată către societăţile care furnizează şi transportă gaze naturale". Reprezentantul producătorilor de îngrăşăminte, Organizaţia Patronală Nitrofosfor, ne-a anunţat că discuţiile vor fi reluate, cel mai probabil, luni, 3 martie. În situaţia în care se va ma menţine actuala situaţie conflictuală, consecinţele vor fi "din cele mai grave", au anunţat patronatele. Potrivit notei, oprirea combinatelor de îngrăşăminte chimice va avea următoarele implicaţii: disponibilizarea a circa 9.000 de angajaţi, reducerea veniturilor bugetare, scăderea activităţilor de transporturi feroviare, fluviale şi maritime (un volum de mărfuri exportate de peste 3,5 milioane de tone de marfă pe an), dependenţa agriculturii de importuri şi "dereglarea" balanţei de plăţi externe. Drept urmare, Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie a anunţat, miercuri, că vor organiza, începând cu 3 martie, acţiuni de pichet la sediile Guvernului şi Ministerului Economiei şi Finanţelor. Sindicaliştii au subliniat că încetarea acţiunilor de protest va fi condiţionată de semnarea unui protocol, între ministerul de Finanţe şi federaţie, care să pună capăt intenţiilor de concedieri colective care au fost notificate deja salariaţilor din unele combinate chimice.
English
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
