Staţiunile balneare din România vor fi reamenajate şi modernizate în următorii trei ani prin proiecte de cofinanţări europene în care se vor implica mai mulţi investitori străini atraşi de potenţialul balnear al ţării noastre, potrivit unui raport al companiei Peacoock, citat de NewsIn.
Procesul de reabilitare al staţiunilor balneare din România presupune introducerea progresivă a conceptelor SPA (sănătate prin intermediul apei), dar în schimb va fi păstrată componenta medicală tradiţională a sejurului în staţiunile balneare.
În urma proceselor de modernizare, staţiunile balneare vor avea o capacitate de cazare mult mai mare pe o suprafaţă relativ restrânsă. În funcţie de capacitatea de cazare autorizată anul trecut clasamentul staţiunilor balneare româneşti este condus de Băile Felix cu 22% din total, urmând Băile Herculane cu 15%, Călimăneşti-Căciulata cu 12%, Amara cu 8%, Covasna cu 8%, Voinesa cu 7%, Vatra Dornei cu 7%, Sovata cu 6% şi Techirghiol cu 6%, alături de altele ce cumulează 9% (fiecare sub 3%).
În staţiunea Moneasa, unde o companie austriacă a câştigat licitaţia pentru dezvoltarea potenţialului turistic al staţiunii balneo-climaterice, valoarea totală a investiţiei a fost de peste patru milioane de euro. La Vatra Dornei numărul locurilor de cazare a crescut în ultimul an cu 20%, la pensiunile de 3 şi 4 stele, totalul locurilor de cazare în staţiune fiind de 2.450. Proiectul de reabilitare a structurii turistice a oraşului Vatra Dornei se ridică la şase milioane de euro, iar lucrările de infrastructură, în special refacerea drumurilor, necesită trei milioane de euro.
Staţiunile montane vor atrage, de asemenea, investiţii străine importante în următoare, perioadă. În comuna Fundata, aflată la câţiva kilometri de staţiunile Bran, Poiana Braşov şi Râşnov au fost înregistraţi peste zece mii de turişti, deşi această localitate dispune de numai 15 pensiuni cu clasificări între 2 şi 4 margarete. În aceste condiţii, sunt aşteptate investiţii de circa 20 milioane euro, pentru o primă fază de structurare a unei noi staţiuni montane, se arată în studiul Peacoock.
Nevoia de sporire a capacităţii de cazare este necesară pentru că România dispune de o capacitate de cazare în locuri (nu camere) echivalentă cu numai 1,7% din populaţia ţării. Un procent real, pentru o ţară cu peste 20 milioane de locuitori, în care turismul poate fi ramura prioritară a economiei naţionale, ar trebui să fie în jurul a 6%.