Ştiinţa va oferi în curând ocazia ca oamenii să fie avertizaţi în legătură cu starea de spirit pe care o poate induce o anumită melodie. Un nou sistem bazat pe inteligenţă artificială poate face distincţia între diferitele stări de spirit pe care muzica le poate crea.O echipă de cercetători care lucrează pentru platforma de streaming Deezer a creat un A.I. capabil să spună dacă o melodie este veselă sau tristă, dacă este dinamică sau lentă.
Sistemul analizează atât semnalul audio, cât şi versurile care compun melodiile pentru a înţelege cărei stări de spirit i se potriveşte un anumit cântec.
Pentru antrenarea inteligenţei artificiale, cercetătorii au apelat la MSD (Million Songs Dataset). MSD este o bază de date care conţine peste un milion de melodii contemporane împreună cu tag-urile de identificare ale aces-tora. Potrivit news.ro, baza de date include peste 500.000 de tag-uri unice care folosesc peste 14.000 de cuvinte din limba engleză pentru catalogarea melodiilor după diverse criterii, inclusiv cele care ţin de dis-poziţia creată.
Pe baza acestei imense baze de date, AI-ul a fost antrenat să facă diferenţa, spre exemplu, între o melodie bună pentru relaxare şi una recomandată pentru sport. Reţeaua neuronală folosită a procesat toate aceste date pentru a putea înţelege diferenţele pe care oamenii le fac în mod natural. 60% din conţinutul bazei de date a fost folosit de cercetători pentru antrenarea inteligenţei artificiale, iar restul de 40% va fi folosit pentru viitoare testări suplimentare.
Oamenii de ştiinţă au comparat rezultatele AI-ului cu cele ale sistemelor folosite în prezent şi au ajuns la concluzia că inteligenţa artificială este deja mai bună la a face deosebirea între un cântec lent şi unul ritmat.
Când vine vorba de deosebirea dintre o stare de spirit pozitivă şi una negativă, cele două tehnologii se află la acelaşi nivel. Cercetătorii sunt optimişti şi cred că AI-ul ar putea fi îmbunătăţit substanţial dacă ar fi antrenat pe baza unui baze de date care conţine versuri sincronizate cu partea audio. Din păcate, o astfel de bază de date nu există, ci va trebui creată de la zero.
Bucharest Science Festival a început ieri şi se va desfăşura până vineri, la Institutul Francez, tema fiind inteligenţa artificială şi impactul ei social.
Organizatorii au prezentat principalele obiective ale acestui demers: "Noi înşine, la nivel individual, şi societăţile noastre, la scară largă, nu ne mai putem lipsi de ea. Institutul Francez din Bucureşti şi Bucharest Science Festival explorează bucuriile, avantajele, dar şi fricile pe care le presupune coexistenţa noastră cu inteligenţa artificială, cu ocazia unei serii de evenimente de popularizare a ştiinţei, evenimente care beneficiază de participarea unor cercetători reputaţi. Organizat de Asociaţia Secular-Umanistă din România, Bucharest Science Festival are drept misiune, pe de o parte, explicarea fenomenului ştiinţific, o activitate importantă şi necesară în contextul actual, şi informarea publicului larg despre ultimele descoperiri şi progrese tehnologice, pe de altă parte". Institutul Francez din Româ-nia susţine acest demers şi a invitat două figuri importante ale cercetării franceze, profesorii Michele Kail, director de cercetare la CNRS (Centrul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică) şi membru al Laboratorului Structuri formale ale limbajului (CNRS & Paris 8), şi Yves Demazeau, director de cercetare la CNRS (Centrul Naţional francez de Cercetare Ştiinţifică) la Laboratorul de informatică de la Grenoble şi preşedinte al Asociaţiei Franceze pentru Inteligenţă Artificială.