STUDIU REVEAL MARKETING RESEARCH: "Şapte din zece români sunt afectaţi în mod direct de inflaţie"

Şapte din zece români afirmă că inflaţia are impact direct asupra lor personal şi asupra familiei, a declarat, ieri, Marius Luican, directorul casei de cercetare Reveal Marketing Research, în cadrul unui eveniment organizat de Raiffeisen Bank cu ocazia lansării unei noi ediţii a programului de educaţie financiară Money Bistro. Potrivit studiului, doar 1 din 10 români este interesat să investească la bursă prin intermediul unui broker.

Luican a afirmat: "Principalul efect al acestei încordări economice de astăzi este inflaţia. (...) În mai 2022 am făcut un studiu în care 7 din 10 români au afirmat că simt că inflaţia are impact direct asupra lor, personal, şi asupra familiilor lor. Sunt aceiaşi români care au trăit cu 30 de ani în urmă valori inflaţioniste de 300%, deci suntem un popor care teoretic este greu de speriat, însă românul ia foarte în serios acest lucru şi suntem în acest context în care 7 din 10 simt că inflaţia are un efect foarte puternic. Vine întrebarea firească ce vor face românii şi sunt câteva răspunsuri: primul, evident şi cel mai important, este reducerea consumului pe unele categorii de produse şi servicii. Altele nu au fost afectate, dar 58% dintre români au ca principală reacţie la acest mediu inflaţionist reducerea consumului".

Potrivit specialistului, pentru atenuarea situaţiei venitului net disponibil, românii urmăresc să pună presiune pe angajator şi pe stat, astfel că 42% vor să ceară o mărire de salariu. Luican a mai punctat că foarte puţini români reuşesc să economisească.

"Aş reţine combinaţia ca reacţie între aceste două elemente: reducerea consumului - mă îndrept către lucruri esenţiale - şi cer să câştig mai mult. Alte soluţii pe care românii le găsesc la acest mediu inflaţionist: 16% iau în calcul schimbarea locului de muncă. Este un fenomen foarte serios şi vedem în tot ceea ce am studiat în zona de locuri de muncă o tendinţă foarte puternică de schimbare a locului de muncă. Este o instabilitate la nivelul forţei de muncă pe care probabil o resimţiţi cu toţii, iar cândva aveam dificultăţi în anumite sfere - acum parcă s-a generalizat. Iată că românii găsesc schimbarea locului de muncă ca pe o soluţie, în ideea de a câştiga mai mult în acest mediu inflaţionist", a spus Marius Luican.

Acesta a adăugat, cu privire la economisire: "Nu putem să facem abstracţie de comportamentul de economisire. În studiile noastre din ultimii 15 ani (...) am observat această dihotomie, dualitatea socială a Românie: urban şi rural, bogaţi şi săraci, totdeauna România s-a împărţit în două şi noi de fiecare dată o judecam pe medie şi spuneam că pe medie stăteam extraordinar. Din acest motiv nu ne mulţumim să ne uităm doar la situaţia medie, ci să facem segmentări, iar din punct de vedere practic vorbim despre 3 categorii: 3 din 10 români nu reuşesc să economisească deloc. Pe această categorie obişnuim să-i numim supravieţuitori. România are o pătură şi nu trebuie să ne ascundem de treaba asta. Supravieţuitori. Nu îşi pun problema să economisească. Există o a doua pătură unde 3 din 10 români cred că vor economisi, dar mai puţin decât până acum. Sunt cei care economiseau şi până acum şi îşi doresc în continuare, dar cifrele le vor scădea. Şi mai avem 3 români care declară că vor economisi la fel ca până acum. Discutăm deci despre 3 categorii relativ egale, dar este interesant ce fac ei cu banii, în cazul în care ar economisi: 51% iau în considerare să îi depună la bancă, într-un cont de depozit la bancă. Nu este chiar puţin, iar asta spune multe despre nivelul crescut de încredere în sistemul bancar şi în ideea de bancă. (...) Totodată, 1 din 3 români (28%) se folosesc de expresia «bani la saltea». Această cifră a crescut în ultimii ani de zile şi asta nu are legătură cu o lipsă de educaţie, ci mai degrabă cu diminuarea valorilor economisite pentru că românii trăiesc cu senzaţia că pentru a face un depozit la bancă au nevoie de o valoare minimă. La fel de bine a crescut, cu câteva procente, numărul celor care zic că i-ar investi la bursă: anul trecut erau 4-5% care spuneau asta, acum interesul a crescut substanţial, la 11%. Este o veste bună chit că nu se întâmplă, dar din perspectiva dezvoltării societăţii româneşti este o veste bună. Iar 6% se uită către investiţii în alte monede (inclusiv cripto - n.r.) şi alţi 4% care se gândesc să investească într-o asigurare de viaţă".

De asemenea, potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research, românii folosesc în principal aplicaţiile de banking în special pentru a face plăţi.

"Tinerii şi familiile adoptă uşor şi utilizează serviciile de mobile banking. 7 din 10 dintre ei folosesc mobile banking pentru a-şi plăti ratele sau diverşi comercianţi, iar jumătate fac transferuri bancare către prieteni sau familie. Românii conservatori folosesc aplicaţia de banking pentru a obţine informaţii despre cont. doar 6 până la 10% dintre români fac tranzacţii de schimb valutar, comandă un card online sau aplică la un credit pe aplicaţia de mobile banking. Comoditatea, rapiditatea şi controlul asupra contului bancar sunt principalele beneficii identificate de români în utilizarea mediului online pentru operaţiunile bancare. Totuşi, aproape 7 din 10 români consideră aplicaţiile de mobile banking mai dificil de utilizat. În acelaşi timp, teama de fraude online (45%) şi problemele de securitate şi confidenţialitate (35%) reprezintă principalele obstacole în folosirea aplicaţiilor de online banking de către români", se arată într-un comunicat al Raiffeisen Bank.

La rândul său, Vladimir Kalinov, vicepreşedinte pe retail la Raiffeisen Bank, a declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că banca va face pasul din ce în ce mai puternic spre partea de digital banking.

"S-a spus că 7% dintre români utilizează servicii digitale pentru creditare, iar aşteptările noastre este să ducem tot mai mult (creditarea) în direcţia asta, mai ales pentru produse standardizate. La noi 1 din 5 credite este dat în spaţiul digital, vorbim de credite de nevoie personale, dar vedem o rată de adoptare foarte rapidă. Avem şi fonduri de investiţii disponibile (digital), iar mai curând avem şi înrolare digitală. A fost interesant să vedem că există şi un strat de clienţi care nu simt nevoia să vină la agenţie. (...) Avem mai mult de 200.000 de clienţi activi care nu au mai venit în agenţie, iar acest număr de clienţi va creşte în timp. În acest moment avem 1,2 milioane de clienţi activi care utilizează servicii de digital banking", a spus Kalinov, adăugând că pe partea de creditare digitală Raiffeisen înregistrează o rată de creştere anuală de 40% faţă de anul trecut.

"Prin aplicaţie, clienţii eligibili pot primii banii în cont în 10 minute, urmând un flux 100% online. (...) Chiar am avut cazuri în care unii clienţi au încercat să vadă dacă funcţionează, iar după ne-au sunat că au primit banii în cont şi nu au nevoie de ei şi trebuia să facem storno. Este un lucru pentru care clar există aşteptări la nivel de clienţi aşa cum şi alte servicii digitale din alte industrii sunt «available now» şi aşa trebuie să fim şi noi", a mai adăugat vicepreşedintele Raiffeisen.

Potrivit acestuia, românii sunt foarte interesaţi de economisirea în valută. O categorie care pare neinteresată în general de economisire sunt tinerii, a afirmat Vladimir Kalinov.

"Vrem să oferim acces la toate produsele de economisire: vorbim nu numai de depozitele clasice, ci şi de produse de economisire alternativă pe termen mediu spre lung, de exemplu fondurile noastre mutuale sau pensiile facultative şi asigurarea de viaţă. Este un subiect pentru care clienţii tineri nu au preocupare în România. Din păcate suntem în spatele trendurilor care există în pieţele din Europa Centrală, unde oamenii deja se gândesc în direcţia asta. Aici va fi rolul nostru să avem şi comunicare cu clienţii să comunicăm avantajele. De exemplu am văzut un studiu interesant care arăta că printr-o contribuţie lunară de 100 de lei/lună poţi ajunge în 10 ani la o sumă de peste 100.000 de euro, dacă investeşti corect. De ce: pentru că există mult zgomot când sunt anumite momente, cum a fost războiul din Ucraina. Da, este o scădere destul de mare pe 3 luni, dar dacă ne uităm pe perspectiva de toată perioada direcţia este numai în sus şi asta asigură un venit care la momentul respectiv te ajută să nu rămâi în poziţia ca statul să facă ceva magic. Aici este rolul nostru, să-i învăţăm pe oameni cum să-şi gestioneze economiile", a conchis Kalinov.