"UTI Systems" vrea dublarea tarifelor maximale la închirierea fibrei optice

UTI System consideră că doar dublarea tarifelor maximale de închiriere către firmele de cablu a infrastructurii de fibră optică ar rentabiliza cu adevărat investiţiile pe care ar urma să le facă în proiectul NetCity, propus pentru Capi­tală.

"Primăria Capitalei ne-a impus nişte preţuri maximale care determină o recuperare a investiţiilor noastre doar la limită. Dacă în contractul de concesiune încheiat cu municipalitatea nu ar avea durata de 49 de ani, nu ne implicam în realizarea şi administrarea reţelei subterane de fibră optică", a declarat, ieri, vicepreşedintele UTI, Mihai Ienciu, citat de NewsIn.

Edilii susţin însă că UTI System a propus Primăriei Capitalei tarife mai mici decât tariful maximal stabilit, ulterior, de municipalitate, nefiind vorba, aşadar, de dublarea acestuia. "UTI System a propus 80 de euro/km de ţeavă pentru fibră optică şi 22 de euro/km pentru perechea de fibră optică. Noi am hotărât ca tariful maximal să fie de 100 de euro pentru ţeavă şi 30 de euro pentru perechea de fibră", susţine directorul de Coordonare-Reglementare Infrastructură din Primăria Ca­pitalei, Radu Alexandru.

Firmele de cablu din Capitală, cărora le va fi închiriată infrastructura pentru fibră optică, acuză monopolul care s-ar creea dacă, azi, consilierii municipali vor vota aprobarea contractului de concesiune între Primăria Capitalei şi UTI System. "În cazul în care, mâine(n,r, - azi), se aprobă concesiunea fibrei optice către UTI, aceasta va deţine monopolul infrastructurii pentru comunicaţii din cablu şi vom fi, practic, la mâna lor. Vom fi împinşi la faliment, câtă vreme UTI va trebui, din tarife, să-şi recupereze investiţiile", consideră pre­şedintele Asociaţiei de Co­municaţii prin Cablu, Radu Petric.

În replică, directorul de Coordonare-Reglementare Infrastructură din Primăria Capitalei, Radu Alexandru, afirmă că muncipalitatea nu interzice firmelor de cablu să-şi construiască propria reţea subterană de fibră optică, dar că aceste firme nu o fac din considerente economie. "Pe noi ne interesează în primul rând să nu mai avem fibră optică pe stâlpi, ci după sistemul modern al reţelelor subterane. Firmele de cablu se pot asocia şi îşi pot face, în subteran, infrastructură proprie", a de­clarat Radu Alexandru.

Divergenţele privind reţeaua subterană de fibră optică a Capitalei, cunoscută sub numele de NetCity, au apărut încă din anul 2006, când municipalitatea şi-a propus să concesioneze această categorie de infrastructură, prin licitaţie, către o singură companie.

Licitaţia a fost câştigată în august 2007, de compania UTI System, de altfel, singura firmă participantă. Aceasta a încheiat cu Primăria Capitalei un contract de concesiune pentru realizarea şi administrarea infrastructurii subterane de fibră optică, însă acesta, pentru a intra efectiv în vigoare, trebuie aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CG­MB).

În şedinţa din 29 februarie a CGMB, hotărârea de aprobare a contractului de concesiune a fost respinsă şi se va afla, din nou, pe ordinea de zi, la dezbaterile programate astăzi.