VIDEOCONFERINŢA BURSA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" / TUDOR CONSTANTINESCU, CONSILIER PRINCIPAL AL DG ENERGIE, COMISIA EUROPEANĂ: "Investiţiile în eficienţă energetică au cel mai mare potenţial, chiar şi la nivel european"

Analizele europene arată că investiţiile în eficienţă energetică au cel mai mare potenţial, chiar şi la nivel european, a subliniat Tudor Constantinescu, Consilier principal al DG Energie din Comisia Europeană. Deşi pandemia a început să-şi facă simţite efectele, iar investiţiile din domeniul energiei la nivel european au suferit o scădere de 17%, aceast este un moment bun pentru a determina care sunt planurile pentru următorii ani, fiind un moment de tranziţie energetică şi aflându-ne într-o perioadă de recuperare economică, condideră consilierul DG Energie.

Tudor Constantinescu a declarat: "În actualul context este important să vedem pe de o parte cum ne asigurăm că tranziţia energetică şi obiectivele de decarbonare, privind eficienţa energetică sunt atinse şi, în acelaşi timp, cum ele contribuie la relansarea economică. De fapt aceasta este şi ideea principală a planului Green Deal al Uniunii Europene, lansat înainte de criza santiară. Ideea era cum facem să ajungem la obiectivele create pentru 2050 mai repede, astfel încât să evităm să facem investiţii greşite care să creeze dependenţe de tehnologii, de combusitbili care să nu fie optime pentru tranziţie în perioada următoare.

În acest context, accelerarea investiţiilor în ceea ce asigură tranziţia energetică în deceniul care urmeză este conceptul de bază al Green Deal - cât mai multe investiţii care să determine atingerea unor ţinte mai ambiţioase pentru 2030. În plus, săptămâna trecută a fost prezentat obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră".

Domnia sa a mai precizat că ţara noastră se încadrează în tot acest plan pe de o parte de tranziţie de Green Deal, pe de altă parte în planul de recuperare economică care vine să complementeze cadrul financiar multianual cu 750 de miliarde de euro, accesibili inclusiv României. În cele 750 de miliarde de euro sunt mai multe componente de recuperare, cel mai important fiind facilitatea de 670 de miliarde din care României i-ar reveni aproximativ 14 miliarde sub formă de granturi. 70% din aceste fonduri ar trebui accesate în 2021-2022 şi doar 30% în 2022. Efectiv este creat acest cadru pentru a sprijini investiţiile şi pentru relansarea economică sustenabilă care să asigure îndeplinirea mai rapidă a obiectivelor de energie, de climă".

Domnia sa a mai spus că preşedintele Comisiei Euroepene a prezentat în domeniul energiei câteva proiecte - cel de renovare a clădirilor, atât publice, dar şi clădiri rezidenţiale, care devine deosebit de important.

"La nivel european se estimează că proiectul de renovare a clădiriloe va crea 2 milioane de slujbe, iar un alt milion de slujbe vor fi create în domeniul regenerabil, iar un alt milion în domeniul infrastructurii. Şi pentru România potenţialul în acest sector este deosebit de important, iar în plus, în ceea ce priveşte renovarea clădirilor se crează noi locuri de muncă, întreprinderi locale mici şi mijlocii, oportunităţi care trebuie fructificate", a explicat Tudor Constantinescu.

Reprezentantul Comisiei Europene a mai spus că din analizele europene, chiar în perspectiva 2050, ponderea energiei electrice în consumul final de energie la nivel european va creşte de la 20% spre 50%, dar 50% din consumul final de energie va rămâne sub formă de gaze şi combustibili lichizi şi este important să le decarbonăm şi pe acestea.

Domnia sa a vorbit şi despre oportunităţile care vin odată cu adoptarea unei strategi pe hidrogen.

"Am discutat cu autorităţile şi colegii din România şi în contextul României despre aceste oportunităţi în principal când vine vorba de integrarea pe scară largă a surselor regenerabile de energie, integrarea pe scară largă a surselor mari de energie şi decarbonarea unor sectoare economice care de altfel sunt dificil de decarbonat doar prin electricitate. Desigur, biogazul, biometanul vor avea un loc important, dar nu suficient şi hidrogenul combustibilii sintetici, gazul sintetic vor avea un rol important, de asemeni, în perspectiva respectivă. Este o industrie care se poate dezvolta şi România trebuie să profite în acelaşi timp, deoarece este o legătură foarte puternică între tranziţia energetică şi politica de industrializare la nivel european, dar şi pentru România", a mai precizat Tudor Constantinescu.

Acesta a mai afirmat că infrastructura, inclusiv cea energetică, de-a lungul anilor a îmbătrânit şi trebuie înlocuită şi este important ca această înlocuire să se facă cu soluţiile care privesc spre viitor, cu tehnologiile cele mai avansate şi care crează noi oportunităţi de locuri de muncă.

Tudor Constantinescu a adăugat: "Ar fi timpul ca şi România să înceapă să investească mai mult în inovaţie. Domeniul cercetării şi inovării este un domeniu important, unde industria şi mediul academic trebuie să coopereze mai mult şi unde sunt oportunităţi deosibite pentru perioada următoare, inclusiv proiecte mari de demonstrare".

Domnia sa a mai evidenţiat faptul că este esenţial ca în următoarea perioadă să fie elaborate şi să se dezvolte pe baza planurilor naţionale de strategie şi climă proiecte care să fie bine conturate şi care să aibă şansa să fie bine implementate în următorii ani.

"Fiecare ţară va trebui evident să-şi găsească priorităţile şi în aceste planuri vor trebui coordonate cu planurile naţionale, unde România, de exemplu, în domeniul interconcetărilor are obiective destul de clare şi apreciate şi la nivelul Comisiei. Acestea trebuie întărite şi extinse şi din perspectiva a ceea ce se întâmplă la nivel european", a mai afirmat Tudor Constantinescu.

Strategiile europene din domeniul energiei ar trebui consultate şi văzut cum pot fi adaptate în ţara noastră, consideră Tudor Constantinescu.

Domnia sa a mai adăugat că în această toamnă urmează să apară şi strategia cu privire la offshore, unde România are un potenţial care până acum nu a fost deloc exploatat, cel puţin în Marea Neagră şi care se leagă în acelaşi timp şi de potenţialul pentru hidrogen şi decarbonarea diferitelor altor sectoare.

"Este un moment în care politica de energie, politica industrială trebuie cât mai bine armonizate, trebuie dezvoltate proecte pentru care există finanţare şi pentru care se doreşte efectiv sprijinirea relansării economice, iar acest Next Generation EU are o componentă importantă de dezvoltare pe termen lung care trebuie valorificată şi reprezintă o oportunitate de modernizare a economiei, a infrastructurii, inclusiv a celei energetice şi de a se apropia în acelaşi timp de consumatori", a mai declarat Tudor Constantinescu.