Unde îţi este îngerul, domnule Eugen Rădulescu?
MAKEBănci-Asigurări / 20 martie 2018
Unii spun că textul are un înger, care se pogoară să-i lumineze cititorului înţelesurile.
Ei spun că îngerul se numeşte Eliahu.
Dar alţii îi contrazic şi spun că nu se numeşte Eliahu, ci Maghid.
Aceştia din urmă contestă că îngerul preexistă citirii textului, ci afirmă că Maghid prinde fiinţă la momentul adâncirii în lectură.
Indiferent că îngerul textului s-ar numi Eliahu sau Maghid (deşi numele sunt importante, pentru că antrenează concepţii extrem de diferite despre atitudinea faţă de text), reţin de aici că, în cursul citirii unui text, nu sunt implicate doar două persoane - autorul şi cititorul - ci trei (cel puţin), caz în care a treia persoană, ca entitate celestă, care pogoară sau se iveşte, Eliahu sau Maghid, ghidează cititorul către sine şi lume, girând divin sau social înţelesurile textului.
Vreau să spun că, pentru ca să înţelegi un text, nu este de ajuns să cunoşti literele alfabetului şi nu este de ajuns să ştii ce înseamnă cuvintele, şi că, în anumite condiţii, nu contează cât de bun este textul, dacă cititorii lui sunt limitaţi doar la cunoaşterea literelor şi a cuvintelor, dar nu se lasă îndrumaţi de îngerul textului, dezamăgind.