4 SCHIMBĂRI: VLADIMIR PUTIN, A TREIA ÎNVESTITURĂ România, prioritară pentru dezvoltarea Gazprom

Expansiunea regională a business-ului este un punct strategic pentru NIS, companie subsidiară a "Gazprom Neft". România se află printre ţările prioritare, care prezintă o direcţie promiţătoare de dezvoltare, potrivit Direcţiei de Comunicare a Gazprom.

"Rămânem interesaţi să investim în această ţară şi studiem modalităţile posibile de cooperare", se arată un răspuns al Direcţiei de Comunicare a Gazprom, la solicitarea noastră.

Oficialii Gazprom ne-au mai spus că firma rusească are consultări cu autorităţile din România pe proiecte în domeniul UGS - depozite subterane de înmagazinare a gazelor.

În toamna anului trecut, autorităţile române şi ruse au trecut în revistă oportunităţile investiţionale în ţara noastră. În acest sens, conducerea "Gazprom" şi-a exprimat interesul pentru realizarea de investiţii în sectorul depozitării subterane de gaze în România. Cu aceeaşi ocazie, au fost evaluate perspectivele continuării acordurilor cu privire la tranzitul de gaze prin România către piaţa din sud-estul Europei. De asemenea, a fost reafirmat interesul reciproc pentru deschiderea unei colaborări productive între "Gazprom" şi companiile româneşti "Romgaz" şi "Trans-gaz" pe terţe pieţe în domeniul explorării, exploatării şi transportului de gaze.

În toamna anului trecut, preşedintele "Gazprom" Aleksei Miller a arătat disponibilitatea companiei de a răspunde pozitiv autorităţilor româ-ne pentru stabilirea unor relaţii contractuale directe pentru furnizarea de gaz către ţara noastră.

De asemenea, în cadrul unei întâlniri cu ministrul de atunci al Economiei, Ion Ariton, Aleksei Miller a exprimat interesul "Gazprom" pentru investiţii în centralele electrice din România.

Deşi unii oficiali susţin că anul 2012 (când expiră o parte din contractele intermediarilor) este decisiv în negocierile româno-ruse pentru importurile directe de gaze, surse din piaţa de energie susţin că, de fapt, putem începe oricând să importăm direct gazele ruseşti dacă autorităţile se aşază serios la masa negocierilor. Miza nu este numai ieftinirea gazelor de import, ci şi atragerea sutelor de milioane de euro pregătite de "Gazprom" pentru această zonă a Europei.

În prezent, ţara noastră importă gaze de la "Gazprom" prin intermediari, respectiv WIEE - un joint venture între "Gazprom" - "Wintershall", companie înregistrată în Elveţia, şi IMEX - un joint venture "Gazprom" - "Conef", companie înregistrată în Cipru. "Wintershall" aparţine 100% concernului german BASF, iar "Conef" este o companie românească, deţinută de magnatul rus Vitali Matsitski, care este proprietarul "Alro" Slatina.

Cei de la Gazprom nu au nicio problemă în a ne da direct gaze la un preţ mult mai bun, mai spun sursele noastre, adăugând: "Ca să se în-tâmple acest lucru este nevoie ca România să poarte negocieri ferme şi nu evazive ca până acum cu Gazprom şi să atragă resursele financiare importante ale gigantului rus în domeniul nostru petrolier şi al producerii de energie electrică".

• "Gazprom Neft" vrea să investească la noi câteva sute de milioane de euro până în 2015

Tot în toamna anului trecut, în cadrul unei întrevederi cu fostul premier Emil Boc, o delegaţie a NIS, companie subsidiară a "Gazprom Neft", condusă de Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia şi director general adjunct pentru activele din străinătate al "Gazprom Neft", i-a prezentat premierului intenţiile de dezvoltare în România. Planurile includeau investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă.

• 140 de benzinării NIS până în 2020

NIS doreşte înfiinţarea unor companii în Bulgaria, România, Bosnia şi Herţegovina pentru cumpărarea capacităţilor atractive pentru investiţii (benzinării şi locaţii). Obiectivele ţintă ale NIS pentru 2011-2012 sunt începutul cercetărilor regionale, lucrărilor cadru-cercetare şi a înregistrării în Bosnia şi Herţegovina, România şi Muntenegru, precum şi înregistrarea companiilor şi deschiderea reprezentanţelor regionale. La acestea se adaugă angajarea NIS ca executant pe piaţa de servicii petroliere din ţările ţintă.

În România, NIS şi-a propus stabilirea unei reţele de vânzare cu amănunutul de înaltă calitate cu o cotă de piaţă de 10%, precum şi dezvoltarea producţiei şi a rezervelor în regiunile prioritare în producţia petrolului şi a gazelor.

Astfel, până în 2020, NIS vrea să deţină 140 de benzinării cu vânzarea medie de 2,55 mii tone anual/benzinărie (circa 7 tone/zi). Pentru 2012, compania are în plan înfiinţarea (prin achiziţii şi/sau construcţii noi) a 54 de benzinării.

Oficialii ruşi au cerut ca România să contribuie în dezvoltarea NIS în regiune prin tarifele de impozit pe termen lung favorabile pentru investiţiile care se referă la o exploatare şi depozitare sporită, sprijinul la înfiinţarea investiţiilor comune cu companiile autohtone fruntaşe în exploatare, dar şi condiţii favorabile pentru reconstruirea conductei Panciova-Timişoara. Alte cerinţe ale NIS au fost sprijinul statului prin dezvoltarea infrastructurii rutiere şi ajutor în obţinerea licenţelor de cercetare şi exploatare pentru necesităţiile vânzării derivatelor de petrol şi la obţinerea permiselor pentru construirea benzinăriilor şi a capacităţiilor rezervoarelor, precum şi participarea la proiectele mari.

• Vladimir Putin, învestit preşedinte al Rusiei

Liderul rus Vladimir Putin a revenit, ieri, la Kremlin, pentru un al treilea mandat prezidenţial, după o mişcare de contestare fără precedent de la sosirea sa la putere în 1999 şi o opoziţie care se teme de înăsprirea regimului.

Putin a rostit, ieri, cu mâna dreaptă pe Constituţie: "Jur ca la îndeplinirea atribuţiilor de preşedinte al Federaţiei Ruse să respect şi să apăr drepturile şi libertăţile omului şi pe ale cetăţeanului, să respect şi să apăr Constituţia Federaţiei Ruse, să apăr suveranitatea şi independenţa, securitatea şi integritatea statului, să servesc cu credinţă poporul".

Ceremonia de învestire a pre-şe-dintelui ales al Rusiei, Vladimir Putin, a început ieri în Marele Palat al Kremlinului din Moscova, la ora locală 11.30 (10.30 ora României), în prezenţa a peste 2.000 de invitaţi din Rusia şi din străinătate.

Preşedintele rus Vladimir Putin a promis cetăţenilor Rusiei o nouă etapă a dezvoltării sale, apreciind, în cadrul ceremoniei de învestire în func-ţie, că mandatul său de şase ani va determina destinul ţării "pentru decenii". "Astăzi intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării naţionale. Trebuie să rezolvăm sarcini de o amploare nouă", a afirmat el, adăugând: "Anii următori vor fi determinanţi pentru destinul Rusiei, pentru deceniile care vor veni şi trebuie să înţelegem că viaţa generaţiilor următoare, pers-pectivele istorice ale statului nostru şi ale naţiunii noastre depind de noi", a declarat liderul rus, în faţa unei mulţimi de 3.000 de invitaţi, reuniţi la Marele Palat al Kremlinului. Putin, care este foarte criticat de opoziţie pentru autoritarismul său, a promis, de asemenea, că va "con-solida democraţia" în Rusia.

Vladmir Putin a fost ales în postul de preşedinte la alegerile din 4 martie, obţinând 64% din sufragii. În ultimii patru ani, el a deţinut postul de prim-ministru al Federaţiei Ruse.

Duminică, peste 400 de persoane au fost arestate când poliţia a dispersat un vast miting al opoziţiei. Confruntările s-au soldat cu zeci de răniţi. Circulaţia automobilelor prin centrul oraşului a fost întreruptă cu ocazia ceremoniei şi un important dis-pozitiv de securitate a fost mobilizat în Moscova.

Vladimir Putin a fost ales cu aproa-pe 64% din voturi în martie, pentru un mandat de şase ani. Opoziţia a denunţat numeroase fraude şi a organizat manifestaţii pentru a contesta victoria sa.

Vladimir Putin a părăsit preşedinţia rusă în 2008, pentru a deveni premier, deoarece nu putea efectua un al treilea mandat consecutiv de şef al statului.

Preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Dmitri Medvedev, ar urma să devină prim-ministru, conform unei înţelegeri pe care au anunţat-o în septembrie.

• Putin, lider autoritar

Vladimir Putin s-a impus, după o ascensiune-fulger, ca un lider autoritar ce a transformat Rusia în ultimii 12 ani. Noul preşedinte va rămâne la conducerea ţării cel puţin până în 2018.

El a dat asigurări că are o singură ambiţie, anume "dezvoltarea stabilă" a unei ţări pe care a reuşit deja să o scoată din situaţia anilor "90 pentru a-i reda statura de mare putere. "Nu credeam niciodată că voi deveni şeful statului", declara el în februarie. "Dar mi-ar plăcea ca odată încheiată munca mea, Rusia contemporană să fie o construcţie solidă", adăuga el.

Pentru partizanii săi, "verticala puterii" în serviciul "liderului naţional" este garanţia unui viitor radios. Ei felicită intransigenţa de care dă dovadă Putin, chiar şi când acest lucru implică moartea a zeci de persoane nevinovate, cum a fost în timpul crizei ostaticilor de la teatrul Dubrovka din Moscova (2002).

Putin îşi cultivă acest rol de om dur şi în faţa camerelor de filmat. În timp ce nu vorbeşte deloc despre viaţa sa privată, inclusiv despre cele două fiice ale sale, Putin se lasă filmat călărind la bustul gol prin stepă, stingând incendii la bordul unui avion sau coborând cu bobul pe o pistă.

Confruntat din decembrie 2011, de la alegerile legislative controversate, cu o mişcare de contestare fără precedent, Vladimir Putin a respins criticile, calificându-i pe opozanţi drept maimuţe, spioni plătiţi de americani sau incapabili.

Vladimir Putin a intrat ca reformator în politică, în 1991, devenind un apropiat colaborator al primarului din Sankt Petersburg, după o carieră de ofiţer KGB, despre care nu se cunoaşte aproape nimic, cu excepţia faptului că a activat în fosta Republică Democrată Germană (1985-1990).

Din vara lui 1998, Putin a fost numit la conducerea FSB (succesorul KGB), iar un an mai târziu a devenit prim-ministru. În acest post, el s-a arătat a fi un lider fără concesii, declanşând în octombrie, după un val de atentate, al doilea război din Cecenia, un conflict sângeros care avea să fie baza popularităţii sale, dar şi a imaginii sale autoritare.

În decembrie, Boris Elţîn, preşedintele Rusiei din acea perioadă, a demisionat şi l-a lăsat pe Putin la Kremlin.

Bazându-se pe "structurile de forţă" (FSB, poliţie, armată) şi pe apropiaţii săi de la Sankt Petersburg (fost Leningrad, unde s-a născut la 7 octombrie 1952), el s-a debarasat de câţiva "oligarhi", acei oameni de afaceri foarte bogaţi şi influenţi sub mandatul lui Elţîn. Unii sunt exilaţi, iar preşedintele grupului petrolier Iukos, Mihail Hodorkovski, intrat în rezistenţă, este în închisoare din 2003. Televiziunile au trecut sub controlul regimului, iar statul a preluat un rol preponderent în economie. Opoziţia comunistă şi populistă a fost tolerată, deoarece nu atacă fundamentele sistemului.