Administratorul judiciar al RAAN va ataca în instanţă decizia de intrare în faliment

Decizia Tribunalului Mehedinţi de intrare în faliment a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare va fi atacată cu apel de către administratorul judiciar şi cel special, aceştia cerând iniţial instanţei o suspendare a falimentului până când Guvernul va prelua apa grea aflată pe stoc.

Administratorul special al RAAN, Ion Sârbulescu, a declarat, la finalul săptămânii trecute, potrivit Mediafax, că, împreună cu administratorul judiciar, va cere mai întâi suspendarea deciziei de intrare în faliment, pentru ca apoi să facă apel la Curtea de Apel Craiova. În opinia lui Sârbulescu, pe perioada în care decizia de intrare ar fi suspendată, s-ar putea rezolva o serie de probleme legate de apa grea stocată sau ale salariaţilor rămaşi pe cele două platforme, probleme ce ţin de Guvern.

Ion Sârbulescu a precizat: "Împreună cu administratorul judiciar formulăm o cerere de suspendare a deciziei judecătorului sindic, urmând să contestăm la Curtea de Apel această decizie. Nu o facem de dragul hârtiilor, este o situaţie clară de nerezolvare a unor probleme care ţineau până la urmă de atribuţiile Guvernului României. Noi trebuie să clarificăm situaţia apei grele de pe platforma Romag Prod, trebuie să clarificăm situaţia Termocentralei înainte şi după închidere, problemele de mediu de la Termocentrală şi chiar şi de la Combinatul Chimic. Trebuie să clarificăm situaţia salariaţilor disponibilizaţi care nu şi-au primit toate drepturile convenite prin contractul colectiv de muncă, trebuie să clarificăm situaţia angajaţilor de la Termocentrală care lucrează în această perioadă pentru furnizarea agentului termic către populaţia din municipiul Drobeta Turnu Severin, trebuie să clarificăm situaţia unităţii de management a apei grele de la sucursala Romag Prod".

Totodată, administratorul special susţine că se aşteaptă de la Guvern o hotărâre prin care să se achite contravaloarea apei grele aflată pe stoc la RAAN, din contravaloarea acesteia urmând să se achite alte obligaţii ale companiei.

"Se află în derulare un proiect de hotărâre de preluare a unei cantităţi de apă grea la rezervele statului. Acest proiect de hotărâre a plecat de la Ministerul Energiei, a fost avizat de Ministerul Energiei. Domnul ministru a trimis acest proiect împreună cu scrisoarea de intenţie către Ministerul Afacerilor Interne şi către Administraţia Naţională Rezerve de Stat şi Probleme Speciale. Această Hotărere de Guvern ar putea rezolva problemele RAAN-ului până la 31 august, când este a doua etapă de disponibilizare conform OUG 36/2015", a mai spus Sârbulescu.

În fapt, ceea ce speră administratorul special şi cel judiciar să obţină este o amânare a intrării în faliment a Regiei.

La momentul actual, la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare mai lucrează aproximativ 700 de salariaţi, cea mai mare parte a acestora fiind pe platforma Romag Termo, care asigură agentul termic pentru populaţia din municipiul Drobeta Turnu Severin.

Alţi salariaţi asigură managementul apei grele stocată pe platforma Romag Prod şi care ar trebui constituiţi într-o societate de management, în condiţiile falimentării RAAN.

Tribunalul Mehedinţi a decis, săptămâna trecută, intrarea în faliment a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica.

DIN CAUZA FALIMENTULUI RAAN

Complexul Energetic Oltenia estimează pierderi mai mari în 2015

Complexul Energetic Oltenia estimează pentru anul trecut pierderi mai mari cu 68 milioane lei faţă de ultimele estimări, acestea fiind creanţe pe care nu le mai poate recupera de la două companii, respectiv RAAN Drobeta Turnu Severin, în faliment, şi SC Termo Craiova, aflată la un pas de faliment.

Curtea de Apel Craiova ar putea declara falimentul, pe 17 februarie 2016, şi pentru SC Termo Craiova SRL, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul CE Oltenia.

"Având în vedere că aceste societăţi erau în procedură de insolvenţă, CE Oltenia a constituit provizioane pentru risc de încasare, respectiv: pentru creanţa RAAN în valoare totală de 383 milioane lei, provizionul de risc constituit a fost de 345 milioane lei; pentru creanţa Termo Craiova în valoare totală de 299 milioane lei, provizionul de risc constituit a fost de 269 milioane lei", se precizează în comunicat.

Prin intrarea în faliment a celor două societăţi, şansele CE Oltenia de a recupera aceste sume «devin zero», ceea ce va infuenţa negativ rezultatul estimat al anului 2015, astfel încât pierderea calculată va creşte cu încă 68 milioane lei (diferenţa de 38 milioane lei aferentă creanţei RAAN, la care se adaugă diferenţa de 30 milioane lei aferentă creanţei Termo Craiova).

Directorul interimar al CE Oltenia, Laurenţiu Ciobotărică, declara recent că producătorul de energie a înregistrat anul trecut pierderi de 895 milioane lei, cea mai mare parte venind din activitatea de exploatare, potrivit Mediafax. Veniturile totale ale companiei s-au ridicat la 4,45 miliarde lei.

Compania are circa 15.000 de angajaţi. De la începutul anului, electrocentralele aferente companiei au funcţionat cu 10-12 grupuri energetice, cu o putere medie orară între 2.000 şi 2.900 MW, cu valori instantanee de peste 3.000 MW, acoperind o cotă de până la 35% din producţia de energie din Sistemul Energetic Naţional.