ALEX MILCEV, EY ROMÂNIA: "Statul acordă facilităţi unor jucători în detrimentul altora"

Prevederile din Ordonanţa 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale pentru societăţile cu datorii de sub 1 milion de lei sunt mult mai controversate decât cele care se adresează companiilor aflate în mari dificultăţi financiare, având datorii de peste un million de lei, şi creează îngrijorări în sectorul privat legate de impactul pe care un asemenea act normativ îl poate avea în piaţă, a afirmat, ieri, Alex Milcev, partener EY România.

Domnul Milcev a declarat, în cadrul unei întâlniri cu presa că, prin acest act normativ, se creează o distorsiune concurenţială, adăugând că impactul ordonanţei va fi resimţit, probabil, în următoarele cinci sau şase luni.

Domnia sa a precizat: "Actul normativ are două mari componente, una dedicată companiilor aflate în dificultăţi financiare majore, cu datorii de peste 1 milion de lei şi una dedicată societăţilor cu datorii mai mici de 1milion de lei. În cazul companiilor care au dificultăţi financiare majore, actul normativ, publicat luni în Monitorul Oficial, prevede o restructurare a activităţii, fără să se ajungă la insolvenţă şi potenţială lichidare, precum şi o iertare, din partea statului, a părţii din principal şi accesorii. Este prima dată când autorităţile fiscale au o astfel de abordare asupra unor datornici. În mod normal, avem o legislaţie destul de clară, în acest sens, care spune că, dacă ai datorii, plăteşti, iar dacă nu plăteşti, te execută".

În acest sens, se propune un plan de restructurare, care va fi urmărit de către ANAF pe o perioadă de câţiva ani, iar asta poate fi, cu siguranţă, o gură de oxigen pentru societăţi, chiar dacă nu toate vor ajunge la mal, a mai precizat, ieri, domnia sa.

Domnul Milcev a adăugat: "A doua parte a acestei legislaţii, însă, creează probleme mai mari. Aceasta vizează datornicii la bugetul de stat cu datorii sub un milion de lei, adică societăţi care nu pot apela la acel plan de restructurare din varii motive, pentru că nu sunt în dificultăţi majore, dar pot beneficia, totuşi, de facilităţi. Amintesc că actul normativ prevede că debitele restante la 31 decembrie 2018 trebuie să fie plătite până la sfârşitul lui noiembrie 2019, adică cu destul de multe luni întârziere".

Conform reprezentantului EY România, acest act normativ poate să ducă la haos prin încurajarea rău platnicilor să nu plătească şi, astfel, o încercare de a face o faptă bună poate avea efecte perverse.

Totodată, reprezentantul EY România a mai precizat şi că Ministerul Finanţelor Publice are în vedere bonusarea bunilor platnici, însă nu este foarte clar ce înseamnă acest lucru, menţionând că mediul privat nu a cerut asemenea avantaje fiscale în plus, ci doar asigurarea "unui teren de joacă egal pentru toţi".

În plus, rămâne de văzut dacă bugetul de stat şi-ar permite, din punct de vedere financiar, un asemenea troc, a conchis domnia sa.

Potrivit Executivului, la 31 decembrie 2018, la nivelul ANAF numărul persoanelor juridice, de drept public sau privat, care nu se aflau în insolvenţă/reorganizare/faliment/dizolvare şi de asemenea nu erau beneficiari ai unei eşalonări la plată este de aproximativ 250.000 persoane juridice. Datoriile acestor debitori însumau aproximativ 29.657 milioane lei la bugetul general consolidat din care: 80% aparţin bugetului de stat; 5% aparţin bugetului asigurărilor sociale de stat; 4% aparţin bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; 1% aparţin bugetului asigurărilor pentru şomaj.

Nota de fundamentare a Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 (31 iulie 2019) privind instituirea unor facilităţi fiscale, mai notează: "Menţionăm că din perspectiva structurii datoriilor către bugetul general consolidat la data de 31.12.2018, pentru debitorii cu datorii în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion de lei potenţiali beneficiari ai măsurii de restructurare a obligaţiilor bugetare sunt aproximativ 2634 de persoane juridice de drept privat care figureaza cu obligaţii de plată de aproximativ 21.539 milioane lei, aproximativ 31 de societăţi cu capital de stat care figureaza cu obligaţii de plată de aproximativ 1.730 milioane lei şi aproximativ 28 de societăţi cu capital mixt (stat+privat) care figurează cu obligaţii de plată de aproximativ 917 milioane lei".

• Claudia Sofianu: "Plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale în numele angajaţilor este, în continuare, o problemă"

Acţiunile împotriva evaziunii fiscale, pe care le întreprind autorităţile din ţara noastră, trebuie foarte bine controlate pentru ca ele să aibă rezultate optime, consideră experţii din cadrul companiei de consultanţă fiscală EY România.

Afirmaţiile specialiştilor vin în contextul în care Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început, la 1 august, o campanie în scopul combaterii evaziunii fiscale şi a creşterii conformării la declarare a obligaţiilor fiscale.

Campania vizează, în principal, zona Bucureşti-Ilfov, iar ANAF preconizează că anul acesta vor fi desfăşurate 150.000 de controale cu această tematică de control, mai ales în următoarele domenii: alimentaţie publică, construcţii, transport, comerţ, combaterea muncii la negru, împreună cu Inspecţia Muncii.

Din perspectiva impozitării persoanelor fizice, aspectele care trebuie urmărite vizează munca la negru sau la gri şi problemele fiscale, susţine Claudia Sofianu, partener, liderul diviziei de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, EY România.

În ceea ce priveşte aspectele fiscale care fac obiectul controalelor, domnia sa a explicat, ieri: "Plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale în numele angajaţilor este, în continuare, se pare, o problemă. Deşi obligaţia, ca povară fiscală, nu mai este în sarcina angajatorilor, aceştia trebuie să facă plata la timp către autorităţile competente. În plus, mai este şi aspectul legat de beneficiile acordate angajaţilor, mai exact tichetele cadou. Acestea nu trebuie neapărat acordate de către angajator. Înţelegem că s-au observat unele nereguli în ceea ce priveşte tratamentul fiscal aplicat acestor tichete. Ele sunt bilete de valoare şi, conform Legii 165/2018, au regim special, sunt înseriate, aşa că este destul de uşor de identificat cine le-a dat, unde au ajuns, cine a făcut reţinerea obligaţiilor fiscale aferente etc".

Legat de fenomenul muncii la negru, doamna Sofianu a amintit de faptul că, în urmă cu aproximativ doi ani, în Codul Muncii au fost redefinite munca la negru, precum şi unele aspecte legate de munca part-time.

În consecinţă, direcţia este bună, dar mai sunt multe de făcut în această direcţie, inclusiv în ceea ce priveşte educarea şi informarea contribuabililor, întrucât fiscalitatea nu este un domeniu simplu şi cred că este nevoie şi de campanii de îndrumare în adevăratul sens al cuvântului, a conchis domnia sa.

• Andra Caşu: "În viitor, unul dintre subiectele foarte interesante va fi pe tema controalelor privind fondul

de mediu"

Controalele privind fondul de mediu vor deveni, în viitor, subiecte tot mai interesante, iar autorităţile fiscale de la noi din ţară se vor concentra tot mai mult pe aceste verificări, este de părere Andra Caşu, partener asociat, în cadrul departamentului de Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România.

Potrivit reprezentantei companiei de consultanţă fiscală, ţara noastră are obligaţia să recicleze 50% din deşeuri, în prezent, însă, procentul fiind de numai 15%.

Andra Caşu a afirmat: "Sunt convinsă că, în viitor, unul dintre subiectele foarte interesante va fi pe tema controalelor privind fondul de mediu şi am făcut, recent, un sondaj pentru că am vrut să vedem perspectiva contribuabililor. Astfel, 97% dintre respondenţi au spus că actualul cadru legislativ privind controalele către fondul de mediu nu este clar şi nici corelat cu activitatea economică; 40% au spus că nu ar putea să facă faţă dacă nu ar apela la consultanţi externi, pe tema aceasta, şi doar 50% dintre ei au spus că ştiu ce trebuie să facă în această privinţă, dar au un specialist care gestionează aspectele în materie".