ANALIZĂ COFACE: ÎNTRE 2004 ŞI 2012, Producţia de energie electrică europeană fotovoltaică a crescut de la 0,7 până la 62,4 miliarde KWh

Între 2004 şi 2012, producţia de energie electrică europeană fotovoltaică a crescut "brusc", de la 0,7 până la 62,4 miliarde KWh, această creştere fiind datorată Germaniei, Spaniei şi Italiei, ţări în care sunt amplasate 80% dintre facilităţile de producţie, arată o analiză a companiei de asigurări de credite Coface.

"Deşi energia fotovoltaică reprezintă doar 5,3% din consumul total de energie electrică în Europa, acest sector a beneficiat de un impuls la nivel mondial în favoarea consumului de enegie «verde»", potrivit Coface.

Expansiunea rapidă a energiei fotovoltaice a fost posibilă datorită politicilor guvernamentale (un sistem de cumpărare de obligaţii regenerabile), plus scăderea bruscă a preţurilor instalaţiilor, intensificată de concurenţă din China, notează autorii analizei. Europa a condus domeniul la acel moment, reprezentând 75% din producţia la nivel mondial în 2012.

Analiza mai relevă: "Declinul în domeniul energiei solare a fost la fel de brusc precum ascensiunea. Bula care a explodat în 2011 a fost precedată de întreruperea subvenţiilor naţionale şi europene, ca urmare a înmulţirii numărului de proiecte speculative, însoţite de un război al preţurilor pentru module. Crizele economice succesive au slăbit companiile, care au experimentat un declin. Ca rezultat, insolvenţele companiilor în acest sector au atins un punct culminant în Europa între 2011 şi 2012. În Franţa, de exemplu, aproape s-au triplat.

În consecinţă, Europa, care pentru o lungă perioadă de timp a condus dezvoltarea de celule fotovoltaice datorită angajamentelor sale şi a instalaţiilor existente, a rămas în urma Asiei, care are acum 60% din facilităţi".

Economiştii Coface consideră că această încetinire este temporară şi rămân optimişti cu privire la poziţia energiei fotovoltaice a Europei, pe termen mediu, în mixul energetic european.

Pe termen scurt, creşterea energiei regenerabile, în general, şi solară, în special, poate fi împiedicată de supracapacitatea producţiei de energie electrică în Europa, consideră reprezentanţii companiei.

"Declinul post-criză în activitatea de producţie a dus la o scădere bruscă a consumului de energie din 2010. Această situaţie a condus la o supracapacitate şi a determinat o scădere a preţurilor angro de energie electrică, ceea ce a avut un impact mai mare asupra furnizorilor ale căror costuri fixe erau deja mari. În acelaşi timp, problema supracapacităţii a fost amplificată de dorinţa publicului larg de a se îndrepta către energia «verde», ceea ce a favorizat economia de energie.

Ca urmare, amortizarea costurilor legate de cheltuielile de capital a devenit o povară grea, deoarece câştigurile jucătorilor «tradiţionali» au scăzut. Acest surplus, precum şi lipsa de interconexiuni dintre ţările europene a transformat sectorul de regenerare a energiei într-unul mai puţin atractiv.

Pe termen mediu, se pare că sectorul energiei fotovoltaice va recupera, în primul rând, datorită puterii Europei în alimentarea cu energie şi a cererii în reţelele diferite. Scopul Uniunii Europene este de integrare.

Problema cu neregulile cauzate de diferenţele în intensitatea luminii solare ar fi depăşite. Acest lucru ar permite, de asemenea, dezvoltarea unor noi sisteme de stocare şi realizarea de ajustări continue pentru dezvoltarea interconectării cu 10% (în ceea ce priveşte consumul anual) la un cost estimat de 150 miliarde de euro, a fost atins doar de Germania şi Franţa din grupul celor cinci ţări studiate", consideră analiştii.

Khalid Aït Yahia, Economist Coface: "Pentru companii, perspectivele bune pe termen mediu şi lung ale sectorului vor beneficia de servicii legate de deservirea şi întreţinerea panourilor solare. În mare măsură, fabricarea panourilor rămâne pe mâini străine, chiar dacă companiile germane au reuşit, prin automatizare, să scadă preţurilor sub nivelul modulelor din China".

În cele din urmă, există probleme legate de Conferinţa privind schimbările climatice COP21, potrivit Coface. "Acestea vor include îmbunătăţirea accesului la energia regenerabilă, sprijinirea dezvoltării pe plan internaţional şi crearea de oportunităţi de piaţă semnificative. O ţintă există deja în Europa: emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie reduse cu încă 20% până în 2020, reprezentând o reducere de 40% faţă de nivelurile din 1990. Această reducere este echivalentă cu închiderea a 400 de centrale electrice. Noile măsuri pot fi introduse printr-un efect foarfecă: Costul surselor de energie tradiţională va creşte, în timp ce puterea generată de celulele fotovoltaice se va ieftini, ceea ce va reduce costurile de instalare mai mici şi în cele din urmă va face investiţiile mai profitabile", mai arată sursa.

Potrivit Coface, în acest context, ţara noastră a înregistrat un progres considerabil din punctul de vedere al ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie înregistrat la nivel naţional. În 2013, potrivit datelor Eurostat, acesta a crescut până la 24%, cu 50% mai mult decât nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani, fiind peste media înregistrată la nivelul UE (29), respectiv 15%. "Totuşi, România se află mult în urma unor ţări, precum Suedia sau Norvegia, singurele care înregistrează o pondere de peste 50%. Producţia locală din centralele electrice eoliene în perioada Ianuarie - August 2015 a fost de 4728,8 milioane KWh, în creştere cu 1783 milioane KWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în perioada menţionată a fost de 1510,2 milioane KWh, în creştere cu 536,7 milioane KWh faţă de intervalul corespunzător al anului 2014", potrivit Coface.