Opt operatori privaţi de transport feroviar de mărfuri sunt interesaţi să intre pe piaţa românească de transport marfă, după ce o delegaţie a acestor companii şi a membrilor parlamentului britanic a vizitat mai multe oraşe ale României pentru a verifica potenţialul în această zonă, potrivit informaţiilor oferite de Asociaţia Industriei Feroviare din România.
Printre companiile interesate de piaţa românească se află English, Welsh and Scottish Railway, Freightliner, GB Railfreight, Direct Rail Services, Fastline, Victa-Westlink Rail, Amec-Spie Rail şi Advenza Freight.
Companiile sunt membre ale Rail Freight Group (RFG), asociaţia transportatorilor feroviari de mărfuri din Marea Britanie. Delegaţia britanică a vizitat, în perioada 31 august - 5 septembrie, câteva oraşe din România, vizualizând o perspectivă de ansamblu a pieţei feroviare liberalizate la început de drum, dar şi asupra stadiului industriei feroviare autohtone.
Ştefan Roşeanu, senior partner Club Feroviar Român, a declarat: "Delegaţia de oameni de afaceri şi parlamentari a sosit în România pe 31 august şi a fost formată din opt reprezentanţi ai companiilor private de transport de marfă şi zece membrii ai Parlamentului britanic. Aceştia s-au arătat deosebit de interesaţi de dezvoltarea traficului de marfă la noi, în special pe rute din Portul Constanţa spre punctele de interes din România şi spre ţările vecine".
Reprezentanţii celor 8 companii au constatat punctual că operatorii ar putea să transporte mărfurile care ajung în portul Constanţa, dar este obligatorie modernizarea şi regândirea sistemului de terminale intermodale.
Avem probleme legate de infrastructură, eficienţă, taxare şi liberalizarea pieţei
"O observaţie a grupului din Marea Britanie şi Germania a fost legată de necesitatea grăbirii proiectelor de modernizare a infrastructurii pentru ca operatorii să poată oferi soluţii economice viabile", a spus Ştefan Roşeanu.
Acesta a precizat că o altă problemă constatată este legată de durata foarte mare pe care trenul de marfă o face din portul Constanţa până la destinaţie. De exemplu, un container care a fost transportat de la Arad la Braşov a făcut "nici mai mult nici mai puţin" şapte zile.
Potrivit seniorului partner al Clubului Feroviar Român, una dintre nemulţumirile companiilor străine a fost nivelul ridicat al taxei de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI), de 14 lei (aproximativ 5 euro) pentru un operator/kilometru, care nu stimulează transportul de marfă pe calea ferată. Astfel, un operator privat de transport feroviar de marfă pe relaţia Constanţa -Arad plăteşte numai la infrastructură 3.200 de euro, comparativ cu un camion care plăteşte doar o dată pe an rovinieta în valoare de 1.200 euro, a explicat Roşeanu.
De asemenea, companiile din Marea Britanie şi Germania sunt interesate de liberalizarea pieţei, respectiv de necesitatea unui acces liber pe infrastructura feroviară pentru toţi operatorii. Potrivit oamenilor de afaceri, în acest domeniu este esenţial să nu existe discriminare, aceştia argumentând că anumite trenuri sunt ţinute mult timp în triaje, iar taxele prea mari "gonesc" operatorii feroviari de marfă din România
În general, însă, rezultatele vizitei au fost pozitive, iar parlamentarii britanici vor elabora un raport pentru legislativul de la Londra asupra situaţiei transportului feroviar de marfă din România, a precizat reprezentantul Clubului Feroviar Român.
În prezent, pe piaţa feroviară românească activează 30 de operatori feroviari de călători şi marfă, din care 25 de operatori privaţi de marfă, la care se adaugă CFR Marfă, operatorul naţional, doi operatori privaţi de călători, la care se adaugă CFR Călători şi Societatea de Turism Feroviar, ce realizează transport turistic de călători pe distanţe scurte, între Bucureşti şi Snagov, şi o companie privată care realizează atât transport de călători, cât şi de marfă, Servtrans Invest.