CEGEDIM: Piaţa farmaceutică, temperată de taxa claw-back

Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi în România a atins nivelul de 2,77 miliarde lei la preţ de distribuţie în al doilea trimestru al anului 2012, în creştere cu 4,4% comparativ cu trimestrul al doilea 2011, conform rezultatelor din luna iunie ale studiului Pharma & Hospital Report, realizat de Cegedim Romania.

Petru Crăciun, director general Cegedim România, a declarat: "Reducerea serioasă a creşterii pieţei în lei, dublată de uşoara scădere în volum, arată primul impact semnificativ al măsurilor de implementare ale taxei claw-back: accentul este deplasat forţat dinspre vânzări către profitabilitate pentru majoritatea companiilor. Chiar dacă - pe termen scurt - se va reuşi temperarea dezechilibrului bugetar, problemele privind disponibilitatea şi accesibilitatea multor medicamente vor continua să se agraveze, atât din cauza suprataxării, cât şi din cauza deteriorării cursului de schimb. Prognoza la nivelul anului 2012 rămâne pe creştere cu 8,9% în lei, însă ea poate fi infirmată cu destulă uşurinţă în ambele sensuri: fie o creştere mai mare, datorită nevoilor ridicate de tratament, fie o creştere redusa sau scădere datorită volatilităţii şi incertitudinilor de pe piaţă".

Medicamentele pe bază de reţetă (Rx) din farmacii au atins o valoare de 2 miliarde lei, în creştere cu 3,2%. Medicamentele fără prescripţie (OTC) au atins o valoare de 0,38 miliarde lei, în creştere cu 7,0%, iar segmentul de spital a atins 0,39 miliarde lei, în creştere cu 7,9% faţă de trimestrul 2/2011.

Comparativ cu ritmurile de creştere din ultimele 5 trimestre, în trimestrul 2/2012 se remarcă o scădere nesemnificativă în unităţi (-0,5%), o uşoară creştere în zile de tratament (1,8%) şi în valoare în lei (4,4%).

Piaţa are de suferit în continuare, ca urmare a măsurilor de scădere a susţinerii publice şi de prelungire a termenelor de plată, numai o parte din pacienţi putându-se menţine la nivelul anterior de tratament.

La nivelul ultimelor 6 luni (ianuarie - iunie 2012) valoarea totală a pieţei a fost de 5,70 miliarde lei, în creştere cu 12,6% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (ianuarie - iunie 2011); pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 9,6% pentru Rx în farmacii, 16,7% pentru OTC şi 26,5% pentru spitale.

La nivelul ultimelor 12 luni (iulie 2011 - iunie 2012) valoarea totală a pieţei a fost de 11,5 miliarde lei, în creştere cu 16,9% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent (iulie 2010 - iunie 2011).

Pe segmente, ratele de creştere în RON au fost de 12,4% pentru Rx în farmacii, 22,0% pentru OTC şi 40,4% pentru spitale; creşterea peste media pieţei pentru spital se explică atât prin transferul unor produse din programele naţionale de sănătate, cât şi prin combinaţia dintre nivelul ridicat al nevoilor în spital şi creditarea masivă dinspre companii, iar creşterea OTC semnalează o revenire relativă a puterii de cumpărare în raport cu perioada 2009-2010.

În privinţa evoluţiei principalelor grupe terapeutice, în ultimele 12 luni se evidenţiază creşteri importante în volum peste media pieţei în cazul medicamentelor pentru sistemul musculo-scheletic (20,1%), cardiovascular (16,2%) şi digestiv şi metabolism (15,6%); în valoare, creşterea medicamentelor pentru sistemul digestiv şi metabolism (21,8%), cardiovascular (18,0%), musculo-scheletic (17,5%) şi respirator (17,3%) este superioară celorlalte grupe.

• Top 20 Corporaţii

Ierarhia principalelor 10 corporaţii pentru ultimele 12 luni se menţine comparativ cu trimestrul anterior, pe podium fiind Sanofi (inclusiv Zentiva şi Sanofi-Pasteur), cu vânzări de 949,7 milioane de lei, urmată de Hoffmann La Roche, cu 907 milioane de lei şi Novartis cu 751,5 milioane de lei.

Topul primilor 10 jucători este completat de GlaxoSmithKline (669,2 milioane de lei), Pfizer (inclusiv Wyeth) (647,8 milioane de lei), Servier (592,4 milioane de lei), Merck & Co (516,7 milioane de lei), AstraZeneca (494,3 milioane de lei), Ranbaxy (427,3 milioane de lei) şi Abbott (383,6 milioane de lei).

• APMGR: 20% din clawback - pentru a acoperi deficitul creat prin risipă şi fraudă

Taxa clawback este un nonsens fiscal şi economic, din care 20% acoperă un deficit creat prin risipa şi frauda scăpate de sub control din 2010-2011, 30% sunt venituri realizate de terţi şi TVA, iar 10% revin cheltuielilor de finanţare şi asigurare, spun producătorii de medicamente generice. Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) arată, într-un comunicat: "Astfel, 20% din taxă reprezintă acoperirea unui deficit financiar creat prin risipa şi frauda scăpate de sub control din anii 2010-2011, 30% reprezintă venituri realizate de terţi şi TVA şi 10% revin cheltuielilor de finanţare şi asigurare, pentru că banii sunt încasaţi de producători la 360 de zile iar taxa trebuie plătită trimestrial".

APMGR reclamă faptul că, în pofida demersurilor făcute la toate instituţiile abilitate şi a promisiunilor modificării ei, taxa clawback din trimestrul al II lea este la acelaşi nivel cu cea din trimestrul I, aşteptându-se ca şi cea din trimestrul III să fie dimensionată la acelaşi nivel.

"Sumele de plată sunt, astfel, cu 60% mai mari decât ar trebui să fie în realitate, reprezentând în acelaşi timp peste 30% din cifra de afaceri. Un calcul simplu arată că, în aceste condiţii, zeci de medicamente, în special cele cu preţuri sub 10 lei, creează pierderi, fiind comercializate la un preţ mai mic decât costurile de fabricaţie. Situaţia este serios agravată recent şi de devalorizarea accelerată a leului - preţurile medicamentelor fiind îngheţate la un curs euro/leu de 4,26", spune preşedintele ARMGR, Dragoş Damian.

Potrivit lui Damian, toate aceste constrângeri au fost prezentate Ministerului Sănătăţii, în mai multe rânduri. "Toate aceste constrângeri au fost prezentate oficialilor din Ministerul Sănătăţii în repetate rânduri, însă declaraţile publice făcute de aceştia, cum că taxa clawback nu va scoate din piaţă producătorii de medicamente sau că producătorii sunt interesaţi numai de profit, arată lipsa disponibilităţii unui dialog real şi onest asupra rezolvării acestei probleme şi nu mai puţin lipsa de înţelegere faţă de gravitatea situaţiei", a adăugat Damian.

Preşedintele APMGR mai spune că, în cazul producătorilor români, care plătesc taxe şi impozite către stat şi creează peste 8.000 locuri de muncă în economie, situaţia ia o întorsătură de-a dreptul absurdă, veniturile realizate fiind reduse drastic de impactul taxei clawback. "Acest efect se traduce prin forţarea la plată a mai puţine taxe şi impozite la bugetul de stat, riscând totodată disponibilizări importante. O logică economică elementară ar trebui să funcţioneze în această situaţie şi să scutească de la plata taxei clawback producătorii care achită cota unică către statul român", consideră Dragoş Damian.

Potrivit preşedintelui APMGR, producătorii de medicamente care, în ultimii 10 ani, au investit în operaţiuni industriale pe teritoriul României peste două milarde de euro au făcut astfel un angajament serios faţă de populaţia ţării şi faţă de economia reală.

"Nu dorim să ne retragem din România, ci dimpotrivă, să investim în continuare în modernizarea şi extinderea fluxurilor de producţie şi a laboratoarelor de calitate sau în înfiinţarea unor centre de cercetare şi dezvoltare. Ne vom îndeplini astfel misiunea de a asigura accesul populaţiei la medicamente esenţiale, moderne şi cost-eficiente, precum şi un aport important la economia ţării. Cerem, de aceea, din nou premierului, domnul Victor Ponta, şi ministrului de Finanţe, domnul Florin Georgescu, să îşi respecte angajamentele luate la întâlnirile cu reprezentanţii industriei de medicamente generice, să introducă în proiectul noii taxe clawback propunerile făcute de industrie şi să rezolve începând cu trimestrul III din 2012 această problemă, evitând astfel agravarea situaţiei din prezent pentru populaţie şi redând încrederea investitorilor în acest segment al economiei", a conchis Dragoş Damian.