BAT solicită un calendar de implementare a Directivei care să nu încurajeze contrabanda

Reporter: Ceilalţi producători sunt îngrijoraţi cu privire la transpunerea şi implementarea Directivei Europene. Care este opinia BAT referitoare la procesul legislativ aflat în derulare?

BAT:Din punctul de vedere al unei industrii extrem de reglementate, apreciem faptul că avem un proiect de lege foarte apropiat de spiritul şi litera Directivei Tutunului 40/2014/UE. Singurul lucru pe care ne dorim să-l semnalăm este cel legat de timpii de transpunere şi implementare, aşa cum sunt ei stipulaţi în directivă. Dacă acest proiect de lege ar fi fost adoptat înainte de luna decembrie 2015, industria tutunului din România ar fi avut suficient timp până la data intrării în vigoare a noilor norme, în care ar fi putut adapta procesele de aprovizionare şi cele de producţie fără riscuri de expunere financiară majoră şi fără a genera perturbări pe piaţa produselor din tutun. De pe urma acestora, ştim cu toţii, ar avea de profitat doar contrabanda, iar bugetul de stat va resimţi efectele imediat.

În ceea ce priveşte conţinutul, există câteva precizări pe care British American Tobacco le-a prezentat deja sub formă de amendamente către comisiile sesizate pentru raportul din Senatul României. Pe acestea vom continua să le susţinem în forma prezentată, pentru că aduc o contribuţie semnificativă la uşurarea procesului de adaptare şi implementare. Principalele amendamente propuse au rolul să ofere, în primul rând, predictibilitate şi claritate proiectului de lege, iar unele dintre ele cer tratament diferenţiat al produselor din tutun şi respectiv al noilor produse introduse prin Directivă, aşa-numitele produse de nouă generaţie (ţigarete electronice şi produse din tutun care nu arde). Nu în ultimul rând, ţinem să precizăm faptul că partea centrală a legii de transpunere o constituie reglementările aduse produsului în sine.

Reporter: Cum apreciaţi existenţa a două proiecte de lege, paralele (unul din partea Guvernului, altul proaspăt votat de plenul Senatului), pentru transpunerea Directivei?

BAT:Conform principiului predictibilităţii legislative, existenţa în paralel a două proiecte de transpunere ale aceleiaşi Directive a Tutunului 40/2014/UE nu face decât să creeze confuzie şi să pună în pericol buna funcţionare a unei pieţe ce contribuie cu 3% la PIB-ul României.

Ceea ce ne dorim este să avem un act normativ clar, cu un termen de adoptare bine definit şi cât mai fezabil pentru industrie.

Termenul de 20 mai 2016, stabilit de autorităţile europene, face parte din trecut, în acest moment. Conform proiectului de lege propus, singurul termen rămas valabil este 20 mai 2017, moment la care piaţa produselor din tutun trebuie să fie curăţată de produsele conforme vechii legi a tutunului 349/2002, iar consumatorul să beneficieze de noile reglementări. Soluţia pe care noi o vedem acum este să avem un act normativ adoptat cât mai repede, cu norme bine definite, transparente şi care să sprijine piaţa legală şi industria de profil prin acordarea unui timp de conformare a producţiei rezonabil, de minim 90 de zile de la data emiterii normelor de ambalare şi etichetare aferente.

Reporter: Aţi început investiţiile pentru conformarea la noua legislaţie? Care sunt acestea?

BAT:Noi am considerat că termenul de 20 mai 2016 va fi respectat de către autorităţile de reglementare din România şi, de aceea, am demarat procesele de adaptare la viitoarele prevederi încă din luna martie a acestui an, pe baza informaţiilor preliminare furnizate de autorităţi. După trecerea acestei date, ne-am găsit în situaţia de a suspenda aceste activităţi, din cauza lipsei unor prevederi clare şi a unui orizont de timp bine definit de adoptare a legii de transpunere, în acelaşi timp trebuind să asigurăm continuitatea producţiei conforme cu legislaţia rămasă încă în vigoare, în lipsa noului cadru care să o înlocuiască. Industria susţine procesul legislativ din România, care trebuie să ţină cont şi de faptul că o industrie - şi aici nu este vorba doar despre industria tutunului - nu se poate conforma a doua zi după adoptarea unei legi. În cazul de faţă, propunerea noastră, rezultată în urma unor analize şi studii de impact realizate intern, este să avem la dispoziţie din partea legislatorilor un termen de minimum 90 de zile de la momentul publicării normelor de ambalare şi etichetare aferente legii în Monitorul Oficial, pentru conformare.

Chiar şi cu această perioadă tranzitorie de trei luni, tot va exista o presiune extrem de mare asupra procesului de producţiei, dar noi, bazându-ne pe experienţa anterioară, suntem convinşi că ne vom încadra în această perioadă, dacă autorităţile responsabile pentru transpunere vor furniza normele de implementare cât mai rapid. Aici luăm în considerare prevederile actuale din proiectul de lege pentru transpunere a Directivei. Ceea ce ne dorim şi am cerut permanent autorităţilor este să avem un calendar transparent de adoptare şi implementare, astfel încât să ne putem conforma noilor reglementări şi să nu punem în pericol piaţa legală şi veniturile încasate la bugetul de stat.

Reporter: Care este soluţia ca să ajungeţi la un compromis cu autorităţile?

BAT:Soluţia pe care o vedem este aceea de a conlucra cu autorităţile de reglementare în aşa fel încât să avem o lege implementabilă în cel mai scurt timp şi cu potenţial redus de perturbare a pieţei. Vrem să acţionăm şi să ne putem conduce după un set de legi clare, transparente şi predictibile, aşa cum am făcut-o şi până în prezent. Prioritatea noastră nu o reprezintă constituirea de stocuri - acest lucru nici nu ar mai fi posibil, în cazul unei legi cu intrare în vigoare peste noapte, consecinţa fiind suspendarea producţiei pe perioada necesară adaptării producţiei. Totodată, stocurile se pot dovedi generatoare de cheltuieli majore, iar în cazul unor modificări în lege, ne putem vedea obligaţi să distrugem produsele neconforme fără a mai putea să le valorificăm pe piaţă - cu alte cuvinte, efectele generate ar putea fi mult mai mari şi greu de controlat decât cele preconizate în acest moment.

Reporter: Care vor fi efectele noii legi antifumat?

BAT:Măsurile legale care se iau în întreaga lume având ca obiectiv protejarea populaţiei de efectele fumatului pasiv sunt salutare. British American Tobacco respectă obiectivele de sănătate ale tuturor statelor unde îşi desfăşoară activitatea şi lucrează alături de autorităţi, precum şi alături de partenerii de afaceri din industria ospitalităţii pentru a găsi cele mai bune soluţii de protejare a dreptului nefumătorilor la sănătate. Dorim, totuşi, să subliniem faptul că ar trebui ca aceste norme să facă distincţia între fumat, care este specific produselor din tutun cu ardere, şi consumul produselor de nouă generaţie - fie ele ţigarete electronice sau produse din tutun care nu arde. Considerăm că produsele de nouă generaţie constituie o alternativă care nu afectează persoanele din preajma celor care le consumă şi pentru acest motiv ar trebui să beneficieze de o reglementare echilibrată, în acest context putând fi folosite inclusiv în anumite spaţii în care produsele pentru fumat ar fi interzise (cum ar fi spaţii publice închise). Trebuie menţionat că industria tutunului generează, în România, peste 4.000 de locuri de muncă directe şi aproximativ 44.000 de locuri de muncă indirecte, în lanţul de producţie, de aprovizionare şi de distribuţie, după cum urmează: furnizorii noştri de ambalaje, maşini de fabricat ţigarete, piese şi subansamble, cărora li se adaugă transportatori, antrepozitari autorizaţi, servicii de pază şi însoţire a mărfii, angrosişti, firme de distribuţie şi retaileri. Toţi aceştia depind de modul în care industria este reglementată şi de timpii în care acest lucru se întâmplă.

Reporter: Contrabanda a crescut şi la începutul acestui an. Cum vedeţi această evoluţie?

BAT:Suntem în expectativă asupra modului în care aceasta va evolua până la finalul anului. Avem un an electoral cu două momente de alegeri, schimbări legislative majore pentru industria tutunului, iar toate acestea pot conduce la o evoluţie imprevizibilă a nivelului contrabandei. Ne dorim şi sperăm să avem cât mai repede o legislaţie clară şi transparentă, iar autorităţile să continue să facă toate eforturile pentru a opri contrabanda. Reamintim că fiecare procent recuperat de pe piaţa neagră înseamnă 40 de milioane de euro ce pot ajunge la bugetul de stat, în fiecare an.

Cauzele creşterii pieţei negre sunt multiple şi au mai fost aduse în discuţia publică - de la contextul economic local, din anumite regiuni ale României, până la poziţionarea ţării noastre în zona de graniţă a UE. Nu uitaţi că avem 3 vecini care nu sunt membri UE şi că ţigările sunt mai scumpe în România de până la şase ori, fapt ce permite traficanţilor să obţină un profit imens. Acestora li se adaugă sursele externe UE, mai mult de jumătate din ţigările de pe piaţa neagră provenind din Asia. Organizaţiile criminale din această regiune folosesc containere de mărfuri pentru a aduce ţigarete de o calitate îndoilenică, ţigarete care sunt introduse ilegal în porturile din Grecia şi, de acolo, folosind rute terestre, în România. Profitul pe care-l obţin pentru un singur container care este comercializat în piaţa legală este de aproximativ 1 milion de euro. Conform datelor pe care le avem de la Interpol, aceleaşi organizaţii criminale sunt implicate şi în traficul de droguri, arme şi persoane, precum şi în acte de terorism.

În termeni reali, în prezent, o ţigară din şase vândute în România nu este supusă taxării. Odată cu creşterea contrabandei ca fenomen, presiunea asupra pieţei legale se intensifică, iar gradul de colectare la bugetul de stat se reduce. Contrabanda aduce un alt pericol major pentru România: odată cu traficul de ţigări se deschid rute de trafic şi tranzit pentru multe alte mărfuri şi produse pe care reţelele de crimă organizată le consideră oportune şi profitabile.