CORESPONDENŢĂ DE LA PARIS Roboţii, sursă de şomaj

La casele de la supermarketuri, în magazii, în uzine, la căpătâiul bolnavilor în spitale, în cabinetele de avocaţi, la ghişeele administraţiei publice - roboţii sunt peste tot, ca să asigure munci pe care înainte le executau doar oamenii. Reacţia a fost diferită: unii cetăţeni au decis să se adapteze acestei situaţii, alţii se opun şi chiar creează o mişcare de protest, denumită < 100% uman >.

Acest scenariu, pe care se bazează serialul TV suedez Real Humans, difuzat de canalul Arte, ar putea deveni o realitate în următorii zece ani. Iată concluzia unui raport întocmit de Roland Berger, care analizează efectele tehnologiilor digitale asupra economiei (vezi ataşament).

Constatările sale sunt îngrijorătoare: dacă 20% din muncile efectuate de oameni vor fi automatizate până în anul 2025 - o situaţie pe care raportul o consideră mai mult decât plauzibilă -, în Franţa, de exemplu, roboţii vor provoca şomajul a 3 milioane de salariaţi! Modelul social al ţării, elaborat de mulţi ani, ar trebui, deci, să se adapteze la această situaţie. Agricultură, construcţii civile şi industriale, industrie, administraţie publică, armată şi poliţie, hoteluri, servicii pentru întreprinderi şi particulari - aproape toate sectoarele, cu excepţia educaţiei, sănătăţii şi culturii, vor pierde numeroase locuri de muncă. Rata şomajului va atinge şi chiar va depăşi cifra de 18%.

Pe de altă parte, instalarea de roboţi va determina crearea a 500.000 de locuri de muncă în domeniul mediului, al noilor tehnologii şi al relaţiilor cu clienţii. Activităţile care vor fi disponibile datorită roboţilor vor fi foarte polarizate: vor apărea cele cu valoare adăugată slabă (pentru întreţinere şi reparare), dar se vor impune şi cele foarte specializate, pentru programare. Acestea din urmă vor da naştere unei concurenţe mondiale aprige, după cum indică raportul Roland Berger.

• O nouă eră, cu deflagraţie economică?

După mondializarea economică, iată că apare spectrul ameninţător al robotizării pe scară largă. Această nouă eră va fi cea a roboţilor "distrugători" de locuri de muncă? După cum subliniază Hakim El Karoui, expert asociat la Roland Berger, care a realizat studiul amintit, < robotizarea ar putea fi pentru gulerele albe ceea ce mondializarea a fost pentru gulerele albastre. Ea va afecta clasa de mijloc şi chiar clasa de mijloc superioară, adică anumite profesiuni intelectuale, ale căror prestaţii vor fi automatizate (cazul contabililor, juriştilor, ziariştilor). Maşinăriile de tip robot se vor putea descurca în curând fără intervenţia omului >.

O asemenea evoluţie ar avea efecte în cascadă asupra economiei franceze. Robotizarea va provoca o creştere sensibilă a productivităţii. Conform acestui studiu, ea poate aduce câştiguri fiscale şi economii bugetare de 30 de miliarde de euro, plus investiţii particulare de 30 miliarde de euro. Întreprinderile vor aloca procesului o sumă considerabilă - 60 de miliarde de euro. Iar această bulversare va provoca o creştere a puterii de cumpărare de 13 miliarde de euro, sub forma unei redistribuţii de dividende şi a scăderii preţurilor.

Reversul medaliei este însă neliniştitor. Va putea populaţia supusă astfel unei inactivităţi forţate să profite de această mană (cerească)? Charles-Edouard Bouée, şeful Roland Berger şi autor al lucrării < Confucius chez les automates (Confucius în lumea automatelor) >, prevede o enormă deflagraţie economică. < Vom avea mai mult timp liber pentru distracţii, dar mai puţin pentru a munci >, asigură expertul francez. Această accentuare a inegalităţilor ar putea să ducă, dacă nu se iau măsuri, la o explozie socială.

< Tehnologiile digitale creează o creştere economică slabă - ceea ce este surpriza acestui deceniu - şi deci, puţine locuri de muncă >, indică Hakim El Karoui, adăugând: "Sistemul fiscal nu este adaptat ca să preleveze o parte din bogăţia pe care o creează industria digitală, efectele de redistribuţie fiind deci foarte limitate. Este o industrie inegală, chiar dacă toată lumea poate să se lanseze în crearea unei asemenea întreprinderi plecând de la zero >.

Exemplele sunt numeroase şi putem să alegem unul singur, dar foarte sugestiv: aplicaţia americană de mesajerie WhatsApp are o valoare în bursă de 19 miliarde de dolari şi numai 55 de salariaţi, toţi deveniţi milionari graţie opţiunilor de cumpărare de acţiuni.

• Până nu e prea târziu...

Obstacolele pe care va trebui să le înfrunte modelul social al ţărilor avansate sunt, aşadar, imense. Cu atât mai mult cu cât clasa de mijloc reprezintă < inima democraţiei >. Experţii Roland Berger consideră că, dacă nu se va face nimic, aversiunea acestei părţi a populaţiei faţă de elita ţării va creşte primejdios, cu efecte politice grave. Primele schimbări se văd, de altfel, în presă şi în muzică, industria digitală schimbând radical modelele economice ale acestor domenii de activitate. < Se consideră în mod greşit că aceste domenii nu sunt decât cazuri izolate", regretă Hakim El Karoui, spunând: "Nu asistăm la nici o dezbatere politică consacrată acestui subiect, dar situaţia este gravă şi ar trebui anticipate, calificate şi declarate aceste schimbări. Se impune să fie creat imediat un electroşoc în opinia publică, deoarece un mare număr de meserii vor fi afectate de aceste schimbări, aduse de tehnologiile digitale >. Când un deputat sau un primar va vedea că o întreprindere terţiară din oraşul său va dispărea din cauza roboţilor, el va încerca să riposteze. Din păcate, va fi prea târziu!