CRONICA UNEI SUPER AFACERI ANUNŢATE: SNIF nu moare, se transformă

• În două luni societatea va fi privatizată

• Cumpărătorul nu este obligat să-i menţină domeniul de activitate

• Supravegherea financiară, prelungită până la finele anului

Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) - singurul operator de stat specializat în mentenanţa, întreţinerea şi repararea sistemelor de irigaţii - urmează să fie privatizată în următoarele două luni, iar cumpărătorul nu va avea nicio obligaţie să-i păstreze domeniul de activitate.

Asta a decis Agenţia Domeniilor Statului (ADS), acţionarul unic al societăţii, în urma unor discuţii purtate, la Bucureşti, cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei şi cu cei ai Comisiei Europene, după cum ne-au declarat surse din conducerea Agenţiei.

Viitorul proprietar al SNIF nu va avea, practic, nicio obligaţie să pătreze domeniul de activitate al societăţii, din cauză că autorităţile noastre au stabilit că acest criteriu i-ar scădea artificial preţul de vânzare.

Cum SNIF stă pe un patrimoniu evaluat la peste 110 milioane de euro, vom asista, cu siguranţă, la una dintre cele mai controversate privatizări din istoria post-decembristă.

• Patrimoniul, subevaluat de trei ori

Conform unui raport de evaluare din aprilie 2008, SNIF ar costa doar 40 de milioane de euro, adică de aproape trei ori mai puţin decât valoa­rea sa, fapt susţinut de toate fostele conduceri ale societăţii.

Reprezentanţii ADS ne-au precizat că, în cel mult o lună, va fi realizat un nou raport de evaluare al patrimoniului SNIF - singurul impediment pentru realizarea caietelor de sarcini şi pentru începerea privatizării.

Oficial, motivul ar fi că raportul din aprilie 2008 trebuie reactualizat după şase luni de la realizarea sa, aceasta fiind "o cutumă a evaluatorilor", după cum au spus sursele noastre.

Neoficial însă, conducerea ADS - din varii motive - consideră că SNIF face mult mai mult decât 40 de milioane de euro, din cauză că unele terenuri ar fi fost subevaluate.

• Ce se scoate pe tarabă

Oficialii ADS au menţionat că SNIF va fi scoasă la vânzare cu 131 de locaţii ce stau pe o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi.

Dar SNIF mai are încă vreo 30 de locaţii (asupra cărora nu are titlu de proprietate) şi care, teoretic, ar reprezenta un impediment în realizarea afacerii.

Însă, ADS a găsit soluţia: viitorul proprietar va achiziţiona cele 2 milioane de metri pătraţi de teren pe care stau cele 131 de clădiri şi va primi, în administrare, şi bunurile pe care SNIF nu este proprietar.

Statul ar urma să intre în acţionariatul acestei societăţi, iar, în urma unei reevaluări a celor 30 de locaţii, şi a majorărilor ulterioare de capital social, să-şi diminueze ponderea până spre zero.

• Administrare specială, pentru a patra oară!

Valentin Apostol, şeful direcţiei de Îmbunătăţiri Funciare din cadrul Ministerului Agriculturii (şi fost director la SNIF), ne-a precizat că, pentru realizarea privatizării SNIF, administrarea specială a societăţii (ce expiră peste patru zile) a fost prelungită, prin ordin, până la 31 decembrie 2009.

Conform ordinului (publicat în Monitorul Oficial la data de 17 iunie), supravegherea financiară exercitată de statului va înceta odată cu privatizarea societăţii.

Evident că nici de această dată, - când discutăm, din nou de o formă de ajutor de stat - Ministerul Agriculturii nu a solicitat avizul Consiliului Concurenţei pentru prelungirea administrării speciale a SNIF (fapt confirmat de Valentin Apostol), sub pretexul că situaţia financiară a societăţii nu mai permitea amânare.

"Am acţionat aşa, din pricină că SNIF nu şi-a încasat banii pe lucrări, are facturi de plată, şi datorii la creditorii care îi cer insolvenţa", ne-a spus Valentin Apostol.

• Despre afaceri şi potenţialul SNIF

După cum am relatat în ediţiile anterioare, actuala conducere a SNIF, invocând starea financiară precară, a cerut Ministerului Agriculturii şi ADS-ului ca societatea să intre în insolvenţă, însă ambele instituţii s-au opus.

Insolvenţa urmărea vânzarea SNIF "pe bucăţele" pentru acoperirea debitelor (acumulate la societăţile private concurente) şi nu numai.

Este cunoscut că SNIF este o miză extrem de atractivă pentru societăţile private de profil, pentru care lucrează, în prezent, ca subcontractant.

Se pare însă că, noul proprietar va prelua şi datoriile societăţii, care, conform raportărilor la Ministerul de Finanţe, sunt de 49,8 milioane de lei.

Dar SNIF mai are datorii extrabilanţiere de 348.947.432 lei, scoase la iveală de un audit al firmei BCEOM, în 2004, în urma controversatului program agricol Romag `98. Dacă acestea din urmă vor rămâne la naftalină, ca şi până în prezent, SNIF va putea fi achiziţionată la un preţ avantajos.

Dacă noul cumpărător va prelua societatea doar pentru terenuri (pe care le va vinde, rând pe rând ulterior) riscă să-i scape printre degete o mega-afacere.

Potenţialul agricol uriaş al ţării va fi valorificat pe viitor, iar suprafaţa agricolă irigată se va tripla până în 2012 (când vom avea 1,5 milioane de hectare irigate).

Ţara va avea nevoie de un "mecanic" în domeniul îmbunătăţirilor funciare, iar SNIF nu are, şi foarte probabil, nu va avea rival pe piaţa îmbunăţirilor funciare.

Cine va lua SNIF-ul va face, cu siguranţă, bani frumoşi din agricultură.

Şi nu numai...