CU UNELE MODIFICĂRI Proiectul noii Directive pe tutun a trecut de Parlamentul European

Proiectul noii Directive pe tutun a trecut de Parlamentul European cu unele modificări. Textul prevede, printre altele, ca mesajele de avertizare de pe pachetele de ţigări să ocupe 65% din suprafaţa acestora, urmând ca marca să apară doar în partea de jos a pachetului.

În forma iniţială, textul proiectului de revizuire a Directivei Europene pe tutun prevedea mărirea pictogramelor cu avertismentele de sănătate de la 30% la 75% din suprafaţa pachetului

Ţigările de tip slim vor putea fi comercializate în continuare, în ciuda avizului dat de Comisa Europeană. În schimb, ţigările cu arome vor fi interzise, dar cele mentolate vor mai rămâne pe piaţă opt ani după promulgarea legii.

Iniţial, proiectul viza stabilirea unei liste comune de ingrediente permise sau interzise pentru utilizare în produsele din tutun, interzicând utilizarea de ţigarete, tutun de rulat şi produse din tutun nefumigene cu arome caracteristice.

Printre altelele, textul de lege mai prevedea implementarea unor norme noi şi mai stricte privind modul în care pot fi fabricate, prezentate şi comercializate produsele din tutun, vizând alinierea legislaţiilor, reglementărilor şi prevederilor administrative ale statelor membre UE cu privire la nivelul maxim de gudron, nicotină şi monoxid de carbon al ţigaretelor; adoptarea unor măsuri precum introducerea ambalajelor generice (prin eliminarea tuturor formelor de prezentare a mărcii, cu excepţia numelui de marcă ce ar fi prezentat într-un font uniform şi identic pentru toate brandurile existente pe piaţă), precum şi interzicerea afişării produselor la punctele de vânzare.

De asemenea, ţigârile electronice ar fi urmat să fie considerate medicamente. În forma în care a trecut de Parlamentul European, noua Directivă menţionează că acest tip de ţigări nu vor fi vândute pe post de medicament, putând fi găsite în continuare în magazine specializate sau tutungerii. Aceste ţigări nu vor fi vândute, însă, minorilor şi nici nu vor putea fi promovate prin intermediul publicităţii.

Industria tutunului, de la cultivatori şi până la vânzători, s-a opus încă de la început modificărilor propuse în acest proiect.

Petru Bota, preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun, a explicat, recent, într-un comunicat: "Interzicerea ingredientelor duce, implicit, la interzicerea unui amestec care, în ţara noastră, este preferat de 90% dintre fumatori. Avem o şansă bună să înlocuim pe de-a-ntregul piaţa legală de ţigarete cu una de contrabandă sau, şi mai rău, de contrafacere".

În urma votului dat, ieri, de Parlamentul European, George Brotoiu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, ne-a spus: "Prin votul de astăzi (n.r. ieri) din Parlamentul European se dă o lovitură micilor retaileri şi, în egală măsură, contribuabililor. În România, ponderea ţigaretelor cu mentol este mare, de peste 10%, iar interzicerea lor va determina o reorientare a consumatorilor către piaţa neagră. Deoarece avem graniţe cu ţări care nu sunt membre UE, comerţul ilicit în România poate depăşi 30%. Comercianţii legitimi, plătitori de taxe şi accize, pierd o resursă importantă de venit, consumatorii nu vor înţelege de ce nu-şi mai găsesc pe piaţă ţigaretele preferate, iar noi toţi, în calitate de contribuabili, va trebui să compensăm reducerea considerabilă a veniturilor la buget cauzată de acest vot".

Cinci comisii europene din şase au votat, recent, împotriva interzicerii ţigaretelor slim şi mentol.

Acestea au votat şi împotriva ambalajului generic şi a interzicerii ingredientelor, precum şi împotriva interzicerii afişării produsului la punctul de vânzare.

Nici autorităţile noastre nu au fost de acord cu propunerile făcute la nivelul CE pentru revizuirea Directivei pe tutun, potrivit documentului care exprimă poziţia de ţară faţă de acest proiect. Alături de România, s-au exprimat public împotriva prevederilor proiectului de Directivă şi Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Spania, Italia.

Comisia Europeană a primit 14 avize negative motivate pe principiul subsidiarităţii (principiu potrivit căruia problemele apărute la un moment dat, într-un sistem, sunt soluţionate la cel mai apropiat nivel decizional al acestora), privind propunerea de revizuire a Directivei pe tutun, din partea unui număr de opt state membre, fiecărui parlament naţional fiindu-i atribuite două voturi. Cele 14 avize aparţin Suediei, Cehiei, Greciei, Italiei, Bulgariei, Portugaliei, Danemarcei şi Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.

În perioada care urmează vor avea loc negocieri cu Consiliul European (format din cei 28 de miniştri UE ai Sănătăţii) pentru a se ajunge la o variantă comună a documentului, care se va întoarce în Legislativ spre a fi votată în primă lectură.

Specialiştii estimează că negocierile vor dura mai multe luni şi vor fi complicate, întrucât statele membre vor avea numeroase obiecţii la textul adoptat în Parlamentul European, în funcţie de propriile interese. În cazul în care Consiliul va vota aceeaşi variantă cu cea promovată de PE, Directiva va fi adoptată în primă lectură. În caz contrar, procedura va continua cu o a doua lectură.

După aprobarea legislaţiei de către Consiliu şi Parlament, ţările din Uniunea Europeană vor avea la dispoziţie 18 luni în care să transpună Directiva în legislaţia naţională, dispunând de 36 de luni pentru prevederile care vizează aditivii şi încă cinci ani pentru ţigările cu mentol.