Culturi enorme, compromise de pasivitatea ANIF

• Fermierii reclamă că apa în exces din sol le inundă culturile şi că staţiile de desecare nu funcţionează din cauză că sunt în pană de curent

• Surse oficiale din conducerea ANIF susţin însă că pompele nu au fost pornite din "prostia şi neglijenţa" unor angajaţi

Afaceri de milioane de euro ale unor fermieri din vestul ţării riscă să fie "înecate", la propriu, iarna aceasta, din cauza disfuncţionalităţilor instituţiei de stat responsabile cu desecările - ANIF.

Fermierii reclamă, într-o interpelare a deputatului Ovidiu Ganţ adresată Ministerului Agriculturii, că mii de hectare de teren cultivate riscă să fie calamitate din cauză că staţiile de desecare ale Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) nu au scos apa în exces din sol.

În documentul citat se arată: "Mii de hectare care au fost cultivate de societăţile agricole din Timiş riscă să fie inundate de apa subterană în creştere. Cheltuielile pricinuite şi pierderile recoltelor se ridică la câteva milioane de euro. Pentru unele societăţi agricole din zonă, aceasta înseamnă reducerea sau încetarea activităţii, iar un număr însemnat de angajaţi vor deveni şomeri".

Mai mulţi reprezentanţi ai agricultorilor locali, în marea lor majoritate investitori germani, austrieci şi elveţieni, îngrijoraţi că nu pot să înceapă lucrările agricole de primăvară, ne-au precizat că au făcut nenumărate demersuri pentru ca staţiile de desecare să fie pornite, dar că răspunsul autorităţilor locale ar fi fost că staţiile sunt în pană de curent, din cauză că nu au fost bani pentru plata energiei electrice.

Unul dintre fermieri, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, ne-a spus: "Plătim impozite pe teren degeaba! Avem 200 de hectare de teren care au devenit impracticabile şi pe care nu le putem însămânţa cu porumb pentru primăvară din cauză că staţiile de desecare nu au fost pornite. Am făcut nenumărate demersuri la cei de la ANIF, să scoată apa în exces din sol, şi ni s-a spus ba că nu sunt bani pentru curent, fie să mai aşteptăm. Nu este normal ce se petrece, noi înregistrăm pagube mari din cauză că unii nu îşi fac datoria".

Oficiali din conducerea ANIF, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, susţin însă că staţiile de pompare nu au lucrat nu din cauza lipsei de curent electric, ci din "prostia şi neglijenţa" unora dintre angajaţii locali ai administraţiei care nu şi-ar fi făcut datoria.

"Nu a fost nicio problemă la alimentarea cu energie electrică, a fost doar indolenţă şi prostie din partea unora care deşi au fost sesizaţi de fermieri să scoată apa din sol, nu au apăsat pe butoane să dea drumul la pompe", susţin sursele noastre.

Oficialii citaţi mai susţin că împotriva personalului care nu şi-a făcut datoria s-ar fi luat deja unele măsuri "staliniste", care nu vizat însă şi desfacerea contractului de muncă din cauza "inflexibilităţii" legislaţiei în vigoare.

Oficialii din conducerea ANIF ne-au mai spus că această situaţie nu este specifică doar zonei de vest a ţării, numai că doar din partea fermierilor de aici a fost formulată o sesizare oficială până în prezent. "Nu este exclus să apară şi alte sesizări în contextul în care suprafaţa amenajată cu lucrări de desecare din administrarea ANIF este de 3 milioane hectare", mai spun sursele noastre.

Aceştia precizează, însă, că ar fi existat o circulară prin care, de la nivel central, în teritoriu, s-ar fi dat indicaţii ca staţiile de desecare să func-ţioneze doar cu un singur agregat (un singur utilaj de desecare, din cele două din dotare) din raţiuni economice, dar că această circulară nu ar fi fost pusă în practică.

Nu este exclus ca adevărul să fie undeva la mijloc, şi că dorinţa de a face economii ANIF-ului la energia electrică să-i fi determinat pe unii dintre anagajaţii din teritoriu să nu fi pornit staţiile de desecare eventual de teama pierderii locurilor de muncă.

Cum nu este exclusă nici posiblitatea ca unii dintre angajaţi - mânaţi de alte interese sau pur şi simplu din indolenţă - să fi refuzat să-şi facă datoria şi să treacă cu vederea apelurile disperate ale fermierilor.

Singura certitudine este că fermierii - în marea lor majoritate investitori străini - pierd milioane de euro, fără nicio justificare oficială.