Data-science - un concept prea greu pentru energia românească

• Lipsa bazelor de date, lipsa interoperabilităţii bazelor de date şi lipsa reglementării îngreunează digitalizarea activităţilor din domeniul energetic • ANRE promite o aplicaţie de schimbare a furnizorului, care va avea ataşat şi un comparator de preţuri • Confidenţialitatea asupra unor date stabilită de unele instituţii publice are impact negativ asupra dezvoltării domeniului energetic, susţin reprezentanţii mediului privat

Digitalizarea companiilor, crearea unor baze de date interoperabile între autorităţile statului şi mediul privat de afaceri, asigurarea securităţii cibernetice a informaţiilor respective, crearea unui mediu legislativ bine structurat şi implementarea conceptului data-science vor duce la un management smart în energie, care va facilita realizarea tranziţiei energetice şi atingerea obiectivelor asumate de ţara noastră la nivel european atât pentru anul 2030, cât şi pentru anul 2050, au afirmat, ieri, participanţii la dezbaterea Data Science in Energy, organizată în parteneriat de 360 Think Tank, Romgaz şi Comisia pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

"Vorbim despre digitalizare şi data-science într-un domeniu de activitate - energie - ce reprezintă o prioritate pentru orice economie, mai ales pentru economia românească în contextul actual prin care trecem şi care este generat de războiul din Ucraina. Ştim că sunt foarte multe lucruri de făcut, dar în urma acestei dezbateri organizată împreună cu decidenţii politici putem avea un pachet legislativ care să reglementeze data-science în energie, procesele şi modalităţile de lucru şi care să ducă la o schimbare esenţială în activitatea companiilor din ţara noastră care lucrează în acest domeniu", a spus Andreea Negru, moderator al dezbaterii şi reprezentant al Romgaz.

"Este nevoie de consultarea şi dialogul permanent cu mediul de afaceri pentru ca legile pe care le vom adopta în acest domeniu al reglementării bazelor de date din energie să fie agreate de majoritatea stakeholderilor", a adăugat Sandor Bende, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

Secretarul acestei comisii, deputatul Oana-Marciana Ozmen, a completat că este necesar la întocmirea pachetului legislativ să fie analizate şi soluţiile adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene.

"Trebuie să vedem ce soluţii au fost aplicate, dar şi să ne gândim la modelele legislative ale altor ţări, printre care se numără şi Polonia, care are deja o legislaţie în acest domeniu al data-science în energie", a spus Oana Ozmen.

La rândul său, senatorul Anca Dragu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe, bănci şi piaţă de capital şi preşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, a menţionat: "Când vorbim despre data-science în energie trebuie să ne gândim pe mai multe paliere. Vorbim despre diferite tipuri de sisteme, despre sisteme SCADA, despre digitalizarea reţelelor pentru a aduce servicii mai bune, etc.. Toate aceste elemente şi piaţa concurenţială vor duce la un serviciu de calitate pentru utilizatorul final. Ştiu că modernizarea reţelelor presupune bani, iar fondurile europene sunt o sursă foarte importantă pentru digitalizarea reţelelor. (...) În România, există PCI-uri (n.red. - proiecte de interes comun) private care cresc eficienţa reţelei, cresc gradul de digitalizare şi de informare. Viitorul este digital, resurse există şi avem şi finanţarea necesară".

Deputatul Bogdan Ivan, vicepreşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a precizat că ţara noastră are în acest moment oportunitatea de a deveni un hub regional în inovaţie şi invenţii, mai ales în zona IT&C.

"Putem să folosim această zonă foarte bine, dar depinde de noi dacă avem capacitatea să stăm de vorbă, la aceeaşi masă, mediul politic, mediul privat, adică toţi stakeholderii din domeniul energiei. De aceea, în cadrul Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, am făcut un grup de lucru alcătuit din politicieni, din toţi stakeholderii implicaţi în aplicarea legislaţiei, din reprezentanţi ai mediului privat de afaceri şi din reprezentanţii institutelor de cercetare. Împreună discutăm proiectele viitorului. Până acum am căzut de acord pe legea interoperabilităţii datelor, care va ajunge în curând în plenul Camerei Deputaţilor. Apoi trebuie să ajungem la reglementarea legată de big-data, deoarece avem un studiu al Comisiei Europene care arată că la nivel european este nevoie de 490.000 specialişti pe această zonă, iar România poate oferi o mare parte din aceşti specialişti în domeniul IT. Prin utilizarea big-data, vom putea face predicţii în zona energiei, prognoze privind eficienţa energetică, etc.", a spus Bogdan Ivan.

• Aplicaţie cu comparator de preţuri pentru schimbarea furnizorilor din energie

Deşi procesul de digitalizare şi utilizare eficientă a datelor cunoaşte un progres rapid în ţara noastră, autorităţile centrale se confruntă cu unele probleme, printre acestea numărându-se şi dubla raportare.

"Am constatat că aceleaşi date sunt raportate de companiile din energie în mai multe formate, la mai multe compartimente din cadrul ANRE, ceea ce a dus la îngreunarea activităţii Autorităţii, dar şi a depunerii acestor raportări de către firmele respective. Încercăm, prin realizarea unui model unic, digital, să eliminăm dubla raportare", a afirmat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

Domnia sa a precizat că, din perspectiva obiectivelor europene ce presupun integrarea unor noi tehnologii în sistemul energetic, digitalizarea datelor în acest domeniu va avea drept efect utilizarea lor de la producător până la clientul final, inclusiv la reglementator.

Datele respective vor fi folosite, prelucrate, analizate şi utilizate în procesul decizional sau pentru dezvoltarea unor afaceri, a arătat vicepreşedintele ANRE. El a menţionat că, de la începutul acestui an, Autoritatea foloseşte un sistem informatic integrat, care în primă fază a îngreunat activitatea deoarece "schimbările sunt greu de acceptat de către unii funcţionari care s-au obişnuit cu un anumit mod de lucru".

În acest moment, ANRE are peste 20 de IT-işti care au digitalizat aproape toate procesele de activitate din cadrul instituţiei publice şi care pun la punct sistemul informatic integrat ce va ajuta Autoritatea să facă faţă transformărilor din sectorul energetic şi va schimba schimba modul de lucru.

"Avem un contract de finanţare cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în valoare de 20 milioane lei, pentru crearea unei baze de date şi a unei aplicaţii/soft pentru schimbarea furnizorului. Directiva europeană prevede ca în anul 2026 schimbarea furnizorului de către client să se facă în maximum 24 de ore. Acum schimbarea se face în 21 de zile. Fără digitalizarea sistemului nu se poate face în 24 de ore schimbarea furnizorului. În luna septembrie vom termina acest program şi poate vom avea acest sistem cu baza de date cu toţi consumatorii şi furnizorii din România. Clientul va putea să acceseze aplicaţia şi va putea să schimbe furnizorul, beneficiind în aplicaţie şi de un comparator de preţuri în energie", a spus Zoltan Nagy-Bege.

Vicepreşedintele ANRE a mai arătat că este necesar ca după trecerea actualei crize din energie să avem un mecanism capabil să permită din nou concurenţa în piaţă, deoarece măsurile luate de ultimele guvernări pentru sprijinirea consumatorilor au anulat pentru moment concurenţa în piaţa de retail din energie.

• Gabriel Dumitraşcu: "Ne lipseşte acurateţea datelor colectate la nivel macro"

O problemă importantă, cu care se confruntă sistemul energetic şi care a dus la faptul că nu avem încă adoptată o strategie energetică, o reprezintă lipsa acurateţii datelor colectate la nivel macro, a afirmat expertul în energie Gabriel Dumitraşcu.

Din cauza lipsei de răspundere a celor implicaţi pentrru acurateţea datelor macro, în 2013 a fost aprobat de guvern un memorandum privind formarea unei entităţi care să finanţeze un data-center, cu tot ce implica acest lucru.

"Suntem în 2022, la aproape 10 ani de la aprobarea acestui document, şi nu s-a întâmplat nimic semnificativ, nici măcar înfiinţarea centrului respectiv. De aceea nu avem o strategie energetică, pentru că nimeni nu poate certifica acurateţea datelor la nivel macro. În schimb, am constatat că în ţările din jurul nostru există mai multe date agregate în domeniul energetic, cu acurateţe mai mare decât la noi, iar rezultatul s-a văzut în momentul perturbării pieţelor din energie. Avem nevoie de o politică macro, pentru că degeaba se fac strategii şi politici pe diferite domenii şi legislaţii aferente, dacă nu există ceva de ansamblu, integrat", a precizat Gabriel Dumitraşcu.

Un alt obstacol în calea companiilor din energie îl constituie accesibilitatea datelor, care lasă de dorit în cele mai multe dintre cazuri.

"Interoperabilitatea şi deschiderea bazelor de date publice sunt esenţiale pentru livrarea de energie şi pentru decarbonare. Avem de-a face cu o tranziţie energetică ce ne va pune să alegem, în cel mai scurt timp, între soluţiile tehnologice noi. Având acces la cât mai multe date şi monitorizând tehnologic, vom obţine rezultatele dorite, mai ales că în acest moment avem un challenge nou privind producerea de hidrogen din perspectivă energetică, challenge care ne duce spre zona de chimie, iar pentru acest lucru avem nevoie de interoperabilitatea bazelor de date şi de utilizarea lor", a spus Petru Ruşeţ de la Siemens Energy România.

Gabriel Andronache, directorul general al companiei Transelectrica a precizat că este nevoie de o bază de date în domeniul energetic pentru a putea verifica eficienţa sistemului, precum şi pentru a calcula pierderile suferite în anumite situaţii, exemplificând cu cele două căderi de curent masive din România în anul 1977, ale căror pierderi financiare nu au fost cuantificate - deşi estimările unor specialişti susţin că ar fi fost de peste două miliarde dolari -, deoarece nu exista bază de date, iar în acel moment autorităţile se axaseră pe calcularea prejudiciilor rămase în urma cutremurului şi inundaţiilor din acel an.

Ştefan Frangulea, directorul financiar al companiei Electrica a afirmat că transformarea digitală reprezintă o prioritate pentru societatea respectivă, mai ales că sub presiunile legate de decarbonare, digitalizare şi descentralizare modelul de piaţă din energie va trebuie să se schimbe într-unul în care în centru va fi distribuitorul de energie care va integra şi utiliza reţelele inteligente, ce vor gestiona reţelele de energie verde, prosumerii, reţelele de alimentare a mobilităţii electrice şi distribuţia locală.

"Toate aceste lucruri presupun o digitalizare care să ducă la o comandă de la distanţă şi la decizii asumate pe date şi cifre reale. La un moment dat va trebui să schimbăm aceste date între noi, lucru ce are nevoie de reglementare legislativă, ce trebuie făcută în avans", a spus Ştefan Frangulea.

• Stocarea inteligentă a energiei - un mijloc pentru urgentarea tranziţiei energetice

Tranziţia energetică va depinde şi de facilitatea de finanţare a celor care vor fi sau sunt afectaţi de actualele preţuri volatile din domeniul energiei electrice, a afirmat Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO (Asociaţia Producătorilor de Energie Electrică din România).

"În ultimii ani toate sunt smart, termen sau concept care nu exista în trecut. Din păcate, nu se vorbeşte despre schimbarea modelului de piaţă din energie. Dacă modelul actual va fi schimbat, acest lucru va duce la modificări substanţiale ale domeniului energetic, modificări ce vor include prezenţa şi utilizarea algoritmilor Inteligenţei Artificiale. (...) Trebuie să introducem în discuţie şi conceptul de stocare inteligentă de energie ce are în vedere urgentarea tranziţiei şi implementarea angajamentelor luate. Schimbul de concepte este necesar să fie permanent, pentru că prezentul şi viitorul energetic nu reprezintă doar apanajul inginerilor energeticieni", a spus Silvia Vlăsceanu.

În ceea ce priveşte conceptul de data-science, reprezentantul firmei E-On, Andreea Ioniţă, a menţionat că toate companiile din energie stau pe munţii de date ale clienţilor, dar că, din păcate, nu toate informaţiile sunt corecte şi de aceea este necesar să se realizeze corecţiile necesare, înainte de crearea unui sistem big-data şi de implementarea interoperabilităţii bazelor de date.

• Date confidenţiale, în detrimentul dezvoltării economice

În legătură cu imposibilitatea accesării unor date din domeniul energetic, s-au exprimat şi reprezentanţii Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze care au acuzat faptul că datele geologice - inclusiv ale unor studii geologice - sunt declarate secrete sau confidenţiale de către autorităţile din ţara noastră, dar şi reprezentantul Energy Policy Group, Constantin Postoiu, senior data analyst, care a acuzat faptul că două studii făcute în domeniul energiei nu au putut fi finalizate din cauza aceleiaşi confidenţialităţi privind unele date instituită de instituţiile publice.

"Autorităţile consideră drept date esenţiale informaţiile privind depozitele de petrol şi gaze şi de aceea noi nu am putut finaliza un studiu complet pentru mediul de business. (...) Dacă s-ar publica datele de la Transgaz, ar putea fi optimizată extinderea reţelei de gaze naturale către localităţile care au cea mai mare nevoie de gaze. (...) Avem un studiu incomplet privind strategia de decarbonare a economiei până în anul 2050. Noi folosim un modul complet, cu 160 variabile, ce trebuie să se bazeze pe date concrete, reale. Nu putem să ghicim cum va evolua consumul de gaze în industrie. Spre surprinderea mea, Institutul Naţional de Statistică consideră că anumite date din domeniul producţiei de aluminiu sunt confidenţiale în anumiţi ani. Nu în toţi anii, ci doar în câţiva ani, fără să explice de ce consideră aşa. Data-science în energie este un concept esenţial pentru că altfel nu putem fructifica toate datele colectate de operatori şi autorităţi pentru a atinge obiectivele europene stabilite pentru anul 2050. Există câteva surse de date, dar este greu să certificăm de unde vin sau cum au fost colectate. De aceea este important să existe un model comun de date, o modalitate standardizată de acces la acele date", a spus Constantin Postoiu.

Horia Mihălcescu, managing partner la Pentagon M&R, a amintit că ţara noastră se confruntă cu un deficit de 15.000 de specialişti în digitalizare şi că, din această cauză, va fi foarte dificilă să implementăm componenta pe digitalizare prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

"Ne aşteptam de la companii să devină centre ale unor ecosisteme de dezvoltare, de inovaţie, dar până acum cele mai multe firme nu au făcut foarte multe în privinţa introducerii ştiinţei datelor, în condiţiile în care astăzi avem de-a face cu consumatori care caută date, informaţii, care exprimă opinii şi care pot duce la apariţia unor noi actori în piaţă. În aceste condiţii, realizarea unui sistem big-data nu mai poate fi evitată", a spus Horia Mihălcescu.