DUPĂ LABORMED, Johnson&Johnson a obţinut în instanţă anularea taxei claw-back

Johnson&Johnson România a obţinut în instanţă anularea unor notificări de plată a taxei claw-back, emise de Casa Naţională de Asigări de Sănătate (CNAS) pentru medicamente vândute în perioada 2010-2011.

Valoarea totală a celor şase notificări anulate de Curtea de Apel Bucureşti depăşeşte 30 de milioane de lei, decizia putând fi atacată cu recurs de CNAS şi de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) - părţi reclamate.

Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), ne-a spus că, în prezent, sunt peste 120 de procese pe rol pentru anularea taxei claw-back.

Domnia sa ne-a precizat: "Sunt mai mult de 120 de acţiuni în instanţă şi, în final, justiţia se va pronunţa în favoarea tuturor companiilor care au procese pe rol şi toţi aceşti bani ne vor fi returnaţi, pentru că au fost făcute erori - sunt notificări greşite, sume plătite pentru distribuitorii de farmacii şi pentru TVA etc. Statul va pierde de două ori - în primul rând prin faptul că acţiunile vor fi câştigate de companii şi, în al doilea rând, ca urmare a faptului că va trebui să plătească toate cheltuielile de judecată".

APMGR a transmis o notificare către CNAS, prin care a solicitat derularea unei negocieri cu reprezentanţii Casei, în vederea "rezolvării pe cale amiabilă" a acestor situaţii, după cum ne-a spus Dragoş Damian.

În prezent, există un grup de lucru care analizează problematica din jurul taxei claw-back, lundu-se în calcul emiterea unei noi Ordonanţe, care să corecteze reglementările în vigoare, a adăugat domnul Damian, amintind că, în februarie, Curtea Constituţională a Rămâniei a declarat neconstituţională taxa de claw-back la plata TVA.

Potrivit avocaţilor de la DLA Piper Dinu, care au reprezentat John-son&Johnson în procesul cu CNAS şi ANAF, dacă decizia luată de justiţie în cazul acestei companii farmaceutice va fi adoptată şi de alte complete de judecată, putem asista la un impact important în piaţa medicamentelor.

În cadrul acţiunii intentată de Johnson&Johnson, instanţa a stabilit că subiect plătitor al contribuţiei claw-back este "acel distribuitor angro care vinde medicamente compensate din fonduri publice către utilizatorii finali (farmacii şi spitale)". În cazul reclamantului, s-a constatat că acesta nu face parte din sfera subiecţilor plătitori ai contribuţiei, întrucât nu a comercializat în mod direct medicamente către farmacii şi spitale, chiar dacă acesta a vândut medicamente pe teritoriul României către distribuitorii angro, precizează DLA Piper.

Prin această taxă, statul cere producătorilor de medicamente să plătească pentru orice creştere a consumului peste nivelul aprobat de stat prin bugetul de la începutul anului. Taxa este calculată ca procent din venituri şi este aplicată tuturor companiilor care au în portofolii medicamente incluse pe listele de gratuite şi compensate.

Dragoş Damian ne-a precizat, recent: "Taxa de claw-back a devenit de insuportat pentru producătorii locali. Ne-a determinat să ne reducem capacitatea de a pune pe piaţă medicamente ieftine şi de a face investiţii în site-urile industriale. Dacă această taxă va continua sub forma actuală, medicamentele ieftine vor ieşi din producţie sau vor fi scoase din ţară prin export paralel".

Potrivit domniei sale, producătorii de generice din ţara noastră nu vor mai putea face investiţii, existând chiar posibilitatea ca mulţi dintre ei să-şi retragă activitatea de pe piaţa autohtonă.

În anii trecuţi, contravaloarea taxei claw-back a ajuns la 30% din cifra de afaceri din piaţă, ne-a mai precizat Dragoş Damian, precizând că metodologia de calcul este în continuare injustă şi că, în prezent, proporţia acestei taxe a scăzut la circa 12% şi că un volum just al taxei de claw-back ar fi de 7-8% din cifra de afaceri din piaţă.