Reporter: Stimate domnule Borza, aveţi, la această dată, un termen realist pentru ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă?
Remus Borza: Termenul de fond stabilit de Tribunalul Bucureşti este pentru finele lunii iunie, când sperăm să supunem atenţiei judecătorului sindic propunerea de închidere a procedurii. Acest lucru este condiţionat, însă, de soluţionarea tuturor contestaţiilor la tabelul preliminar al creanţelor, la procedura insolvenţei şi la deciziile administratorului judiciar.
Reporter: În ce stadiu sunt procesele privind contestaţiile?
Remus Borza: Pe 9 ianuarie au fost soluţionate înca 8 contestaţii. În total sunt 25 de contestaţii soluţionate, toate în favoarea Hidroelectrica. În 23 ianuarie au termen de judecată cele 9 contestaţii ale traderilor de energie. Doar valoarea acestor 9 contestaţii este de 1,1 miliarde lei. Credeţi că este întâmplătoare demararea acestei campanii de presă pe un prezumtiv conflict de interese al lui Borza, chiar pe 8 ianuarie? Această campanie sunt sigur că va continua până pe 23 ianuarie. Pentru că aşa înţeleg unii să transforme actul de presă într-un instrument de şantaj, manipulare, intoxicare, distorsionare şi mistificare a adevărului, de presiune pe decidenţii politici, pe instanţele de judecată şi opinia publică.
Reporter: De ce consideraţi că nu este conflict de interese alegerea casei de avocatură "Borza şi Asociaţii" pentru reprezentarea "Hidroelectrica" în instanţă, în cazul acestor contestaţii?
Remus Borza: Administratorul judiciar al Hidroelectrica, "Euro Insol", în care sunt partener, a angajat, în numele "Euro Insol", casele de avocatură "Borza şi Asociaţii", "Piperea şi Asociaţii" şi Cabinetul de Avocatură Dana Ionescu pentru cele 74 de procese pe care compania le are cu creditorii. Am optat pentru avocaţii de la "Borza şi Asociaţii" deoarece sunt integri şi buni profesionişti şi au asigurat constant consultanţă juridică administratorului judiciar "Euro Insol" în toate măsurile luate de către acesta în ceea ce priveşte reorganizarea "Hidroelectrica".
Ordonanţa de Guvern 26/2012, care interzice companiilor de stat să angajeze avocaţi dacă au departament juridic, s-ar fi aplicat la "Hidroelectrica" dacă societatea nu era în insolvenţă. Legea insolvenţei primează în faţa ordonanţei. În plus, este o lege specială care derogă de la dreptul comun. Legea insolvenţei, prin articolul 23, permite administratorului judiciar să angajeze experţi, evaluatori şi avocaţi.
Nivelul onorariilor este stabilit de comitetul creditorilor. Pe 25 octombrie, comitetul creditorilor "Hidroelectrica" a aprobat, în unanimitate, angajarea celor trei case de avocatură. Onorariul aprobat este de 3.000 de euro/dosar. Astfel suma totală este de 220.000 de euro, derizorie faţă de suma enormă care constituie miza contestaţiilor, 420 milioane euro daune solicitate şi peste 1 miliard de euro beneficii nerealizate de către "băieţii deştepţi" până la 31 decembrie 2018, ca efect al denunţării contractelor. Este un onorariu umilitor şi ruşinos dacă ne raportăm la miză şi la faptul că, în realitate, vorbim de un onorariu care acoperă două faze procesuale, respectiv fond şi recurs. Orice altă casă de avocatură ar fi solicitat un onorariu de succes de cel puţin 5% din valoarea creanţelor solicitate. Realizaţi că vorbim de un onorariu de cel puţin câteva zeci de milioane de euro.
Consider că Ordonanţa 26/2012 este contraproductivă deoarece condamnă apriori toate societăţile de stat să piardă litigiile cu entităţi private care îşi permit să fie reprezentate de marile case de avocatură.
Reporter: Şi totuşi, de ce nu folosiţi şi juriştii "Hidroelectrica" în aceste procese?
Remus Borza: Ce jurişti să foloseşti? Cei 42 de jurişti de la "Hidroelectrica" SA, care au dat aviz de legalitate pe contractele directe cu "băieţii deştepţi" şi pe actele adiţionale prin care s-au prelungit aceste contracte până în decembrie 2018, la un preţ de vânzare pe MWh sub preţul de cost? Ei nu sunt în conflict de interese? Care este nivelul de competenţă şi pregătire al oricărui jurist din instituţiile publice? Fac ei, într-adevăr, faţă marilor case de avocatură? Cu atâta iresponsabilitate, ipocrizie şi demagogie să joc eu soarta "Hidroelectricii"?
Toată lumea trebuie să înţeleagă că obiectivul meu este ca "Hidroelectrica" să iasă din insolvenţă întărită, restructurată, reaşezată pe nişte fundamente economice sănătoase, profitabilă şi competitivă. Vreau ca "Hidroelectrica" să redevină ceea ce a fost odată, "perla coroanei".
Soluţionarea în favoarea "Hidroelectrica" a celor 74 de contestaţii este vitală pentru reuşita procesului de insolvenţă în vederea restructurării. De soluţionarea corectă şi cu celeritate a acestor contestaţii depinde ieşirea "Hidroelectrica" din insolvenţă în acest an. Chiar dacă din punct de vedere financiar va fi pregătită pentru ieşirea din insolvenţă la jumătatea acestui an, acest lucru nu se poate întâmpla fără soluţionarea contestaţiilor până la termenul respectiv.
Şi-a pus cineva întrebarea ce se întâmplă cu "Hidroelectrica" dacă pierde procesele cu "băieţii deştepţi"? Compania riscă falimentul pentru că nu are cum să plătească atâţia bani cât cer "băieţii" ca despăgubiri. Pot să îmi asum un asemenea risc?
Reporter: Care sunt rezultatele financiare ale "Hidroelectrica" în 2012 şi ce rezultate aveţi după şase luni de insolvenţă?
Remus Borza: "Hidroelectrica" trebuia să finalizeze anul 2012 cu o pierdere de aproximativ 200 milioane de euro. Dar pierderea înregistrată este de doar 35 milioane de euro, la jumătate faţă şi de cât am estimat eu în urmă cu câteva luni.
"Hidroelectrica" trebuia, anul trecut, să realizeze venituri de 3,1 miliarde lei. Din cauza secetei severe, producţia realizată a fost de 11,8 TWh faţă de cei 15,6 TWh, care au fost bugetaţi. Astfel veniturile realizate de companie au fost de doar 2,3 miliarde de lei. Diferenţa de 845 milioane lei între veniturile realizate şi cele bugetate ar fi trebuit să fie pierderea "Hidroelectrica" în 2012 deoarece cheltuielile nu s-au redus şi au rămas la nivelul celor bugetate, adică în jur de 3 miliarde de lei.
Am reuşit să reducem pierderile "Hidroelectrica" prin măsurile pe care le-am luat în ultimele şase luni, de înlăturare a cauzelor care au condus la insolvenţa societăţii.
Astfel, "Euro Insol" a obţinut venituri suplimentare pentru "Hidroelectrica" prin denunţarea contractelor directe cu furnizorii privaţi şi prin renegocierea a altor patru contracte directe. Renegocierea a condus la obţinerea de venituri suplimentare în valoare de aproximativ 197 milioane lei (circa 45 milioane euro).
Alte 43 milioane euro au fost obţinute din comercializarea pe OPCOM a 2 TWh, la un preţ mediu de 229 de lei/MWh, faţă de preţul de 130 de lei/MWh practicat în cadrul contractelor directe.
Încă 90 milioane euro au fost obţinute din renegocierea a 431 de contracte comerciale în derulare, din totalul de 500 pe care le are societatea. Ca rezultat a măsurilor de eficientizare luate, "Hidroelectrica" a realizat profit pe ultimele 2 luni din 2012. Astfel, compania a realizat 42 milioane lei profit în noiembrie şi încă 41 milioane lei, în decembrie. "Euro Insol" a reuşit, în 2012, să elimine şapte din cele nouă cauze ale insolvenţei "Hidroelectrica". Astfel, am denunţat contractele directe cu "băieţii deştepţi", care au prejudiciat compania, în ultimii şase ani, cu 1,1 miliarde de euro. În consecinţă, societatea dispune acum de 7,4 TWh/an pe care să îi comercializeze pe piaţa liberă. Din aceste tranzacţii pe OPCOM, pot fi obţinute venituri suplimentare pentru companie de 1,1 miliarde euro în următorii şase ani.
Am denunţat şi contractele directe cu producătorii termo şi cu "Nuclearelectrica". În perioada 2009 - 2011, "Hidroelectrica" a fost constrânsă să cumpere 10,8 TWh de la termocentrale şi de la "Nuclearelectrica", la un cost de 1,7 miliarde de lei. Deci preţul mediu de achiziţie a fost de 234 de lei/MWh, iar "Hidroelectrica" valorifica această energie cu 130 de lei/MWh în cadrul contractelor cu "băieţii deştepţi" şi cu 87 de lei/MWh în cadrul contractelor de pe piaţa reglementată. În acest fel, compania a pierdut circa 130 milioane de euro.
Am rezolvat şi problema preţului reglementat în relaţia cu ANRE. Tariful a fost majorat la 125 de lei/MWh de la 71 de lei/MWh cât am primit în 2012, când am vândut cu mult sub costuri (142 de lei/MWh). De asemenea, cantitatea livrată pe piaţa reglementată a fost redusă de la 5,5 TWh în 2012 la 3,9 TWh în 2013. Astfel, "Hidroelectrica" va avea 366 milioane lei venituri suplimentare în 2013, faţă de 2012, din renegocierea preţurilor şi cantităţilor pentru piaţa reglementată.
Ca să se recupereze în totalitate pierderile din vânzarea energiei sub costuri, în 2011 şi 2012, pe piaţa reglementată, trebuia ca ANRE să acorde "Hidroelectrica" un tarif de 192 de lei/MWh.
O altă problemă pe care am rezolvat-o a fost renegocierea contractului colectiv de muncă. În ultimele zile din decembrie, am amendat acest contract, în urma negocierilor cu sindicatele, reducând efortul financiar al societăţii cu 52 milioane lei (12 milioane euro). Din 70 de sporuri şi prime acordate prin contractul de muncă, am renegociat doar şase. Aceste bonificaţii nu au fost înlăturate, ci s-au înjumătăţit. Este vorba despre primele de concediu, cele de Paşte, Crăciun, Sf. Ilie şi tichetele de masă. Am eliminat şi plata de către "Hidroelectrica" a asigurării facultative de 400 de euro pe angajat şi decontarea a 7 litri de benzină la 100 km pentru transportul salariaţilor. Decontăm doar transportul în comun. S-au redus şi diurnele la jumătate, respectiv la suma de 70 de lei pe zi. S-au înjumătăţit şi sporurile de conducere.
Continuăm negocierile pe contractul colectiv de muncă şi în acest an. Le-am adus la cunoştinţă sindicatelor noile organigrame care se vor aplica din 15 ianuarie în "Hidroelectrica". Este vorba despre o restructurare radicală a modelului de management. Numărul de directori va fi înjumătăţit, iar multe direcţii se desfiinţează şi se comasează.
De exemplu, în aparatul central, din 25 de directori mai rămân 5. Mai multe direcţii au fost retrogradate la nivel de departament, cu oameni mai puţini. Din 67 de directori la sucursalele din ţarăa, rămân 50.
Reporter: Asta înseamnă că veţi face disponibilizări masive?
Remus Borza: Vorbim de aproximativ 400 de posturi care urmează să fie restructurate din zona TESA. În final, sperăm, cumulat, pe reducerile de personal şi de bonificaţii, să obţinem o micşorare cu 20 milioane euro, în 2013, a cheltuielilor salariale.
Reporter: Şi cu cele opt Hidroservuri ce se va întâmpla?
Remus Borza: Pe 9 ianuarie am finalizat negocierile cu directorii şi sindicatele din Hidroservuri. Am agreat calendarul fuziunii celor opt Hidroservuri într-o singură entitate, până în luna martie a acestui an. Noua entitate va avea alte capacităţi să angajeze lucrări de o complexitate mai mare decât cele de mentenanţă realizate până acum. Noua entitate trebuie să poată să angajeze şi lucrări de construcţii hidrotehnice. "Hidroelectrica" alocă, anual, 100-150 milioane euro pentru astfel de lucrări. Sper ca viitorul Hidroserv să poată să angajeze şi lucrări mai ample de montaj echipament hidromecanic şi hidroenergetic. Aceste activităţi sunt externalizate de companie spre societăţi precum "Hidroconstrucţia", "Romenergo" sau "Energomontaj". Hidroservul nou poate asigura pentru "Hidroelectrica" expetiza pe proiectare şi studii de fezabilitate.
Din Hidroservuri, am agreat cu sindicatele disponibilizarea a 500 de salariaţi, proces ce va începe imediat ce se vor unifica cele opt contracte colective de muncă astfel încât, la momentul fuziunii, să fie un singur contract valabil. În prezent, salariaţii Hidroservurilor au dreptul la maxim 48 de salarii compensatorii. Am agreat cu sindicatele să fie acordate între 5 şi 12 salarii compensatorii.
În plus, le-am adus la cunoştinţă sindicaliştilor din Hidroservuri că "Hidroelectrica" va reduce la jumătate bugetul alocat pe mentenanţă, de la 410 milioane lei în 2012 la 220 milioane lei în acest an.
Reporter: Nu este periculos să reduceţi lucrările de mentenanţă?
Remus Borza: Nu. Până în 2008, bugetul de mentenanţă a fost mai mic. În 2011, "Hidroelectrica" a alocat 110 milioane euro pentru mentenanţă, iar în 2002 bugetul era de doar 12 milioane euro. Hidroservurile s-au desprins din "Hidroelectrica" SA cu 1.700 de angajaţi şi au ajuns acum la un total de 2.554 de salariaţi în condiţiile în care a fost retehnologizată o treime (circa 2.000 MW) din puterea instalată a "Hidroelectrica". Aceste lucrări au costat, în total, circa 1,5 miliarde euro.
Este normal ca acele centrale retehnologizate să nu mai beneficieze de mentenanţă şi de acelaşi număr de personal de exploatare. Ori personalul pe aceste centrale este supradimensionat şi am descoperit că în perioada 2003 - 2011 au fost situaţii în care un agregat a intrat şi de opt ori în reparaţii deşi nu avea nevoie. Reparaţiile redundante s-au făcut ca să se dea de lucru Hidroservurilor.
Centralele vechi intră pe investiţii în retehnologizare, care au buget separat de cel de mentenanţă. În decembrie, "Euro Insol" a deblocat creditul BERD de 110 milioane euro pentru retehnologizarea centralei Stejaru.
De la 1 ianuarie 2013, "Hidroelectrica" nu mai atribuie direct lucrări către Hidroservuri. Compania va organiza licitaţii publice pentru orice tip de lucrare. Hidroservul nou va trebui să se lupte alături de companii private să câştige aceste lucrări. Ca să fie competitiv la licitaţii, Hidroservul nou trebuie să se restructureze şi să se eficientizeze.
Reporter: Ce se va întâmpla cu investiţiile în obiective cu componentă energetică redusă?
Remus Borza: Suntem pe cale să rezolvăm şi această problemă, identificată ca fiind una din cauzele insolvenţei. Autorităţile trebuie să înţeleagă că "Hidroelectrica" nu mai poate, de una singură, să finanţeze investiţii cu funcţiuni complexe de care profită Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii sau autorităţile locale.
De exemplu, există o Hotărâre de Guvern din 2006, prin care Ministerul Economiei este obligat să finanţeze cu 147 de milioane lei lucrările de reabilitare a ecluzei de la Porţile de Fier. Nici până în ziua de azi nu am primit aceşti bani. OPSPI a trimis, în acest an, o adresă către "Hidroelectrica" în care cere să-i fie plătite dididendele din 2010, în valoare de 200 milioane lei, plus penalităţi pentru întârzierea plăţii în valoare de 900 milioane lei. Am cerut ministrului delegat pentru energie, Constantin Niţă, să facem o compensare cu fondurile care trebuiau să vină de la Ministerul Economiei pentru ecluza de la Porţile de Fier. Domnia sa a agreat propunerea şi urmează să stabilim detaliile în perioada următoare.
Revenind la celelalte investiţii cu componentă energetică redusă, principalele funcţii ale acestor obiective sunt agricole, de mediu şi sociale. Nu energetice! Doar pe 5 proiecte mari - Paşcani, Răstoliţa, Făgăraş - Hoghiz, Siriu şi Valea Sadului - compania a alocat peste 340 milioane euro. Mai este nevoie de 800 milioane de euro pentru ca aceste obiective să fie finalizate. Realizarea lor duce costul pe MW la 27-30 milioane de euro, în timp ce media europeană este de 2 milioane de euro/MW instalat.
Toate aceste instituţii trebuie să înţeleagă că "Hidroelectrica" nu se confundă cu Statul şi că efortul investiţional trebuie împărţit de toţi beneficiarii. Până când aceste instituţii nu vor realiza acest lucru, "Hidroelectrica" nu va mai aloca bani pentru aceste proiecte.
Reporter: Ce buget de investiţii are compania pentru acest an?
Remus Borza: Bugetul de investiţii din surse proprii a fost redus de la 300 de milioane de euro în 2012, la 120 milioane euro în acest an.
Pentru a ieşi din insolvenţă "Hidroelectrica" trebuie să asigure în jur de 300 milioane de euro pentru plata creditorilor chirografari. Chiar dacă aceşti creditori vor, nu mai pot reeşalona datoria companiei. Au probleme serioase. De exemplu, "Hidroconstrucţia" a concediat 2000 de angajaţi.
Reporter: În ce stadiu sunt discuţiile cu băncile creditoare?
Remus Borza: Cu băncile avem discuţii avansate şi suntem aproape să încheiem acorduri pentru reeşalonarea creditelor. "Hidroelectrica" şi-a demonstrat bonitatea şi seriozitatea în relaţia cu băncile. Anul trecut, compania a plătit rate totale de 96 milioane de euro de la intrarea în insolvenţă şi nu a întârziat nici măcar un minut cu plăţile.
Reporter: Care este bugetul propus pentru "Hidroelectrica" în 2013?
Remus Borza: Bugetul din 2013 al "Hidroelectrica" este construit prudent, pe o producţie de 13 TWh, ca să nu mai avem surprize cu seceta şi să nu mai fie nevoie să fie instituită forţa majoră. Prognozele hidrologice pentru 2013 nu sunt deloc optimiste.
Am prognozat un profit brut de 440 milioane de lei, care este un profit record pe care Hidroelectrica nu l-a înregistrat nici măcar în 2010 când a realizat o producţie de 19,8 TWh. Estimăm pentru acest an o cifră de afaceri de 2,7 miliarde lei.
Reporter: Cum au decurs negocierile cu Apele Române pentru tariful apei uzinate de "Hidroelectrica"?
Remus Borza: În urma discuţiilor din ultimele luni, am elaborat două proiecte de Hotărâri de Guvern. Practic, propunem fie reducerea preţului apei uzinate de la 1,1 lei/1000 mc la 0,5 lei/1.000 mc, fie transferul ca despăgubire la Apele Române a două dintre investiţiile cu componentă energetică redusă, respectiv Paşcani şi Făgăraş - Hoghiz.
Mai avem şi o a treia variantă: compensarea contravalorii apei uzinate, aproximativ 80 milioane de euro anual, cu lucrările în valoare similară, pe care "Hidroelectrica" le asumă în continuare pentru finalizarea celor cinci investiţii cu componentă hidroenergetică redusă.
Reporter: Ce măsuri aţi luat pentru înlăturarea managementului defectuos, care este o altă cauză a insolvenţei?
Remus Borza: Am luat mai multe măsuri. Am schimbat mulţi directori şi voi continua să fac acest lucru şi în acest an, când implementăm noua organigramă, în care nu se va mai regăsi niciun director din vechea gardă.
Voi vacanta toate posturile de directori de sucursale, directori economici şi directori tehnici. Posturile vor fi scoase la concurs, ca să aducem profesionişti. Concursul se va ţine la Bucureşti.
Anul trecut, am desfăcut disciplinar contracte de muncă pentru 23 de salariaţi şi am înaintat şi două plângeri penale pentru doi oameni din executivul de la Bucureşti.
Reporter: Care sunt motivele pentru care aţi decis ridicarea forţei majore de la 1 decembrie, deşi situaţia hidrologică nu s-a îmbunătăţit semnificativ?
Remus Borza: A fost un risc calculat şi asumat. "Hidroelectrica" poate face faţă obligaţiilor contractuale şi cererii din piaţă. După cum s-a putut constata, ridicarea forţei majore a mai detensionat şi piaţa, iar preţul pe OPCOM cunoaşte o tendinţă descendentă.
Reporter: Când urmează "Hidroelectrica" să se mute în sediul nou?
Remus Borza: Cel mai probabil luna aprilie ne va găsi în noul sediu. Lucrăm acum cu arhitecţii pentru amenajarea spaţiului de circa 3.000 mp din Tower Center International. Chiria în noul sediu este cu 4 euro/mp mai mică decât cea plătită pentru clădirea veche din strada Constantin Nacu, iar contractul este pe 10 ani.
Reporter: Vă mulţumesc!
1. duetu bozga-ponta
(mesaj trimis de gusteru în data de 14.01.2013, 15:02)
a reusit sa salveze hidroelectrica prin majorarea tarifului la electricitate de doua ori de'asta vara.
asta da competenta!?
iar finalul va fi ca alti baieti jegosi vor lua hidroelectrica pe doi bani.
2. Dvs. folositi capul sa ganditi domnule Bogza ?
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 14.01.2013, 15:19)
Stimate domnule Administrator Judiciar,
fara a lua in deradere ceea ce ati facut pana in prezent in cadrul legal instituit prin procedura de insolventa la concernul Hidroelectrica , permiteti-mi sa va aduc aminte ca nu deserviti nimic altceva decat INTERESUL NATIONAL, fie el in interpretari diferite in functie de gradul de siguranta investitionala, cel mai competent fiind AAA, dupa cum bine stim. Fraza dumneavoastra " Ordonanţa de Guvern 26/2012, care interzice companiilor de stat să angajeze avocaţi dacă au departament juridic, s-ar fi aplicat la "Hidroelectrica" dacă societatea nu era în insolvenţă. Legea insolvenţei primează în faţa ordonanţei. În plus, este o lege specială care derogă de la dreptul comun. Legea insolvenţei, prin articolul 23, permite administratorului judiciar să angajeze experţi, evaluatori şi avocaţi" nu face altceva decat sa justifice faptul pentru care ati declarat anul 2013 anul insolventelor in Romania. E adevarat ca este foarte putin stiut faptul ca aceasta profesie este renumerata extraordinar(vezi cazul Lehman Brothers in Germania al carui Insolvenzverwalter cere nici mai mult nici mai putin de 834 de milioane). Incercati mai bine sa convingeti mediul public ca la fel ca si actiunile pe piata de bursa nu au nevoie de un discount pentru a intra in atentia cuiva, ci au nevoie doar de o prezentare in care sa nu mai fim in fiecare zi ciuntiti de dramul de demnitate care ne-a mai ramas in fata celor care zi de zi, luna de luna si an de an ne conving sa admitem cat suntem de retardati in ale economiei , sau pe larga explicat cat de brute, cate probleme avem si cat face o mare firma pentru noi ajutandu-ne sa crestem prin bun simt si responsabilitate printre altele...
3. masonul jmecheras
(mesaj trimis de Obama în data de 14.01.2013, 16:35)
care nu vede niciun conflict de interese la hidroel; noroc cu firma lui de avocatura ca este singura care nu poate fi cumparata de baietii destepti, doar asa a putut-o contracta Hidroel, firma la care el este administrator judiciar..
4. pentru un nou inceput
(mesaj trimis de mirare în data de 30.05.2013, 09:37)
ar trebui sa incep prin spatii albe - care sa inlocuiasca toate cuvinetele cu caracter insultativ, asa cum sloganul Borza incepe cu trei puncte care ascund cuvintele sale la adresa angajtilor. Multumim ca ati permis Hidroelectrica , aflata pe marginea prapastiei sa faca un pas inainte ... spre hauri