EY: "Vehiculele electrice vor deveni o opţiune de transport de bază până în 2025, în toate pieţele"

Până în anul 2022 în Europa şi 2021 în Oceania, costurile de generare şi stocare autonomă a energiei vor fi similare cu costul de achiziţie a energiei de la un furnizor, se arată într-un studiu realizat de EY, care susţine că pieţele americane vor atinge paritatea off-grid într-un orizont de timp mai mare, de exemplu în 2042 în regiunea de sud-est, unde sectorul energetic este complex şi foarte regionalizat.

De asemenea, studiul arată că în toate pieţele, până în 2025, vehiculele electrice (VE) vor ajunge la paritate cu vehiculele tradiţionale, cu combustie internă, în ceea ce priveşte costurile şi performanţele.

Cercetarea analizează rata de adopţie aşteptată şi impactul acesteia asupra cererii şi al costurilor energetice în rândul a 10 producători şi distribuitori importanţi de energie din Europa, Oceania şi SUA. Iar pentru prima dată s-a calculat debutul a trei momente critice pentru sectorul energetic: momentul în care auto-generarea de energie devine accesibilă pentru toată lumea; momentul în care vehiculele electrice devin o opţiune mainstream de mobilitate; momentul în care furnizarea de energie prin reţele devine mai scumpă pentru consumatori decât cea pe care aceştia şi-ar produce-o singuri.

Valeriu Binig, Partener EY România, spune: "Maturizarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă, scăderea abruptă a costurilor stocării energiei în baterii şi opţiunile mai clare de alegere pentru consumatorul final indică de multă vreme emergenţa unui sistem energetic radical nou. În vreme ce tendinţele şi momentele diferă între pieţe şi geografii, studiul arată clar că numărătoarea inversă până la debutul unui nou viitor energetic se accelerează mai puternic decât se aşteptau mulţi".

Rezultatele indică o diferenţă între parcursul către transformarea energetică în Europa şi Oceania, faţă de cel al SUA. Apariţia mai multor reţele electice de distribuţie (RED) mai economice va efecta utilităţile şi preferinţele consumatorilor americani cu un ritm mai lent decât pe alte pieţe. Acest fapt se datorează costului scăzut de generare de energie, ca rezultat al creşterii generării de energie regenerabilă la scară de utilitate, al menţinerii unui preţ scăzut al gazului natural, nivelurilor mici de impozitare din energie şi al costurilor scăzute de mentenanţă a reţelelor energetice.

Cercetarea evidenţiază doi factori care ar putea accelera atingerea punctelor cheie de transformare: schimbarea preferinţelor consumatorilor în favoarea energiei regenerabile şi adopţia accelerată de tehnologii care permit integrarea uşoară în reţelele de distribuţie de energie şi reduc costurile de generare de energie solară şi eoliană, precum şi cele de stocare de energie în baterii.

Estimările privind creşterea adopţiei energiilor regenerabile până în 2050 reflectă această tendinţă. În Europa şi Oceania, energiile regenerabile vor reprezenta 50%, respectiv 49% din cererea de energie. În SUA - unde politicile privind energiile regenerabile sunt în plină evoluţie şi diferă de la o regiune la alta - gradul de absorbţie variază de la 18% în nord-est, până la 49% pe Coasta de Vest.

În schimb, cel de-al treilea moment esenţial de transformare - atunci când costul de furnizare a energiei depăşeşte costul energiei auto-generate şi stocate - este aşteptat să devină realitate în regiunea de nord-est a SUA până în 2039, înainte de Europa şi Oceania (pentru ambele fiind proiectat anul 2040). Acest moment va marca scăderea abruptă a costurilor de producţie şi de stocare a energiei regenerabile, evoluţia comportamentului consumatorilor din diverse pieţe şi emergenţa "prosumatorilor" - consumatori care îşi generează şi furnizează singuri energia.

Valeriu Binig mai precizează: "În România se aşteaptă o clarificare a sistemului de integrare a capacităţilor de producţie din surse regenerabile ale posibililor «prosumeri» (n.r. persoane care îşi produc singuri energia pe care o consumă). Pe fondul nemulţumirii investitorilor în capacităţi mari, care văd că investiţiile lor nu se recuperează în ritmul propus în legislaţia primară, pe fondul nemulţumirii operatorilor de distribuţie, care ar trebui să investească în contoare inteligente şi în toată logistica de contractare şi achiziţie a electricităţii generate, pe fondul cadrului fiscal ce nu permite ca o persoană fizică să factureze un agent economic, un document de discuţie propune achiziţia energiei electrice produse în capacitate "personală" sub 300 kW la preţul la care distribuitorii achiziţionează energie pentru acoperirea pierderilor în reţea, fără obligaţia asumării penalităţilor pentru dezechilibrele generate. Linia de separaţie până la statutul de ajutor de stat este foarte subţire. Asistăm la eforturi ale companiilor de utilităţi din România de a deveni agile şi de a implementa soluţii de tip smart, de a oferi clienţilor palete largi de servicii pe lângă marfa numită electricitate, uneori şi gaz. Mai trebuie răbdare până când acest efort de transformare va aduce profituri clare. Este însă singura opţiune în contextul european şi mondial".

Multe ţări europene au început deja să-şi schimbe modelele de afaceri din energie ca răspuns la presiunile legislative şi de reglementare, la creşterea absorbţiei de resurse regenerabile şi la ţintele ambiţioase de reducere a amprentei de carbon. Rezultatele studiului indică faptul că venituri anuale de 67 de miliarde de dolari ale companiilor tradiţionale de utilităţi vor risca să scadă până în 2050, din cauza distribuţiei de energie solară generată în regiune.