FONDURI EUROPENE Leonard Orban: România nu riscă să piardă din alocările pe care le are la dispoziţie

Nu există riscul ca România să piardă ceva din alocările pe care le are la dispoziţie, în total de 35,4 miliarde euro pentru perioada 2007-2013, altfel decât cel al dezangajării automate, a declarat Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, într-o conferinţă de presă organizată de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE). Domnia sa a precizat: "În cursul acestui an, în ceea ce priveşte politica de coeziune, avem o sumă de aproximativ un miliard de euro care ar mai trebui să fie absorbită, şi aşa cum evoluează în momentul de faţă avem garanţia că riscul de dezangajare este minim. Sigur, anul viitor riscul este semnificativ mai mare, vorbim de absorbţia a 6,7 miliarde euro într-un singur an, dar sperăm ca prin măsurile pe care le avem să evităm această dezangajare automată". Potrivit acestuia, nu există o prevedere legală care să permită o realocare de pe acordul vizând perioada 2007-2013 a unui transfer de bani de la un stat la altul.

Ministrul Afacerilor Europene a spus: "Sunt două formule. Una este ca sumele care nu sunt încă contractate să fie orientate mai mult spre sprijinirea IMM-urilor şi pentru ocuparea la nivelul tinerilor. Din punctul acesta de vedere în cadrul fondurilor care ne sunt alocate avem deja în vedere o asemenea măsură de realocare care se face în cadrul fondurilor pentru fiecare stat membru. A doua chestiune, care să fie luată în vedere este ca sumele dezangajate, acele sume care nu pot fi absorbite până la un anumit moment, în loc să se întoarcă la nivelul bugetelor ţărilor care au contribuit la bugetul UE să fie orientate spre anumite acţiuni la nivelul unor state membre". El a mai spus că ritmul absorbţiei fondurilor europene s-a intensificat când s-a creat ministerul.

"La acel moment rata de absorbţie era 3,7%, astăzi ea a depăşit 9%. Avem speranţa că vom atinge un minim 20% la sfârşitul acestui acestui an. Din punctul acesta de vedere este greu să anticipez, în momentul de faţă, dacă şi care va fi riscul de dezangajare la sfârşitul anului 2013. Dacă lucrurile evoluează ca în momentul de faţă riscul de dezangajare pentru 2012 este minim", a explicat Orban.

• Orban: Există riscul ca sumele pentru politica de coeziune să fie reduse

Sumele pentru politica de coeziune ar putea fi reduse la finalul negocierilor de la nivelul Uniunii Europene, arătat, ieri, ministrul Afacerilor Europene. "Dacă la final (finalul negocierilor UE privind bugetul pentru politica de coeziune n.r.) va trebui să acceptăm reduceri ale sumelor, ele vor trebui făcute proporţional de la toate politicile importante ale Uniunii Europene. Dacă am avea o rată de absorbţie de 100% pentru 2014-2020 am avea o creştere anuală de 0,7% din PIB. Iar o absorbţie pentru fondurile din agricultură ar aduce o creştere anuală de 0,2% din PIB. Va trebui să vedem în ce măsură va putea fi asigurată o reducere echilibrată de la diferitele politici ale Uniunii Europene. Avem puncte comune în ceea ce priveşte paşii care ar trebui făcuţi astfel încât rata de absorbţie pentru perioada 2014-2020 să fie semnificativ mai înaltă decât în momentul de faţă", a spus Orban. Potrivit acestuia, problema care s-a ridicat la nivelul UE este de unde să provină reducerile pentru politica de coeziune. "În condiţiile în care alocările pentru politica agricolă comună sunt susţinute de câteva state puternice din Uniunea Europeană, inclusiv state net contributoare, e clar că există un anumit risc ca sumele pentru politica de coeziune să fie cele mai reduse. Deci politica de coeziune riscă să devină victima acestor reduceri", a mai afirmat ministrul Afacerilor Europene.

• Întărirea rolului MAEur şi asigurarea sprijinului politic pot îmbunătăţi administrarea fondurilor UE

Întărirea rolului de coordonare la nivel central al Ministerului Afacerilor Europene (MAEur) şi asigurarea sprijinului politic pentru acest minister reprezintă propuneri pentru îmbunătăţirea administrării fondurilor Uniunii Europene prezentate ieri de economistul-şef al Băncii Centrale, Valentin Lazea, la un eveniment organizat de Centrul Roman de Politici Economice (CEROPE), citat de Agerpres. "Este un lucru dificil, dar este esenţial ca procesul de coordonare să fie la un singur minister pentru îmbunătăţirea administrării fondurilor Uniunii Europene, iar acest lucru înseamnă plasarea autorităţilor de management în subordinea MAE", a spus Lazea. Domnia sa a precizat că este importantă studierea oportunităţii externalizării unor atribuţii ale autorităţilor de management şi ale organismelor intermediare, precum şi depo-litizarea recrutării personalului în instituţiile implicate în gestionarea fondurilor europene.

"Tendinţele actuale în acest domeniu vizează întărirea regionalizării şi raţionalizarea la nivel central. Statele care au avut resurse crescânde precum Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia au început să transfere unele din responsabilităţile de implementare la nivel regional. În aceste state, programele operaţionale care vizau mai multe regiuni au fost înlocuite cu programe specifice fiecărei regiuni", a explicat reprezentantul BNR. Potrivit sursei citate, în condiţiile riscurilor ridicate de capacitatea administrativă şi expertizei de la nivel regional, guvernele naţionale continuă să joace un rol important în administrarea fondurilor europene.

În ceea ce priveşte tendinţa de raţionalizare la nivel central, economistul-şef al BNR consideră că aceste entităţi pot lua forma unei concentrări a responsabilităţilor de implementare într-un număr mai mic de organisme la nivel central.

• Anghel (BVB): Absorbţia integrală a fondurilor europene poate genera o creştere economică de 4,4%, în intervalul 2014-2020

Un grad de absorbţie de 100% a fondurilor europene în perioada 2014-2020 în România poate determina o creştere economică medie de 4,4%, în timp ce un grad de absorbţie de 0% va menţine creşterea economică în jurul valorii de 2% pe tot acest interval, a declarat, ieri, Lucian Anghel, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Domnia sa a precizat: "În cadrul negocierilor pentru exerciţiul financiar 2014-2020, România trebuie să pună accentul asupra fondurilor structurale şi de coeziune care au cel mai mare impact asupra creşterii economice. Un grad de absorb-ţie de 100% a fondurilor europene poate conduce la o creştere a PIB/locuitor exprimat la paritatea puterii de cumpărare de 65% din media UE27 în anul 2020, de la 46% în 2010. Acesta poate fi considerat un nivel minim de convergenţă reală pentru adoptarea euro. Calitatea intrărilor de capital reprezentate de fonduri europene este superioară altor tipuri de capital străin sau autohton (investiţii străine directe, investiţii bugetare realizate din resurse interne etc.)".

Potrivit acestuia, o creştere economică axată în jurul intrărilor de fonduri europene este consistentă cu setul de politici al României pentru adoptarea euro. Preşedintele BVB a spus: "O estimare a impactului absorbţiei fondurilor europene asupra economiei româneşti în perioada 2021-2025 arată o uşoară accelerare a creşterii economice datorită intrărilor de fonduri europene din perioada 2014-2020 care pot stimula productivitatea totală a factorilor. Astfel, în ipoteza unui grad de absorbţie de 100% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,8% (faţă de 4,4% în intervalul 2014-2020), în ipoteza unui grad de absorbţie de 80% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,6% (faţă de 4% în intervalul 2014-2020), iar în ipoteza unui grad de absorbţie de 60% în perioada 2021-2025 creşterea economică medie poate accelera la 4,4% (faţă de 3,6% în intervalul 2014-2020)". El a mai spus că o absorbţie de 100% a fondurilor europene atât în exerciţiul financiar 2014-2020 cât şi în perioada 2021-2025 poate crea aproximativ 200.000 de noi locuri de muncă stabile până în 2025, localizate îndeosebi în sectoare cu valoare adăugată mare (industria prelucrătoare, servicii). "În paralel, va avea loc o creştere a veniturilor de natură salarială a persoanelor ocupate în agricultură în prezent, prin orientarea mai puternică a acestui sector spre cerinţele economiei de piaţă", a afirmat Anghel.

• Lucian Anghel: "Este prematură orientarea agriculturii UE în direcţia ecologizării în următorii ani

Propunerea de ecologizare a plăţilor directe din noua Politică Agricolă Comună (PAC) ar trebui combătută de România deoarece va conduce la creşterea birocraţiei şi la îngreunarea formalităţilor necesare absorbţiei fondurilor europene, a declarat Lucian Anghel, adăugând: "Este prematură orientarea agriculturii Uniunii Europene în direcţia ecologizării în următorii ani, în condiţiile în care probleme mult mai grave nu au fost rezolvate încă. România este una dintre ţările UE care au înregistrat cele mai mari progrese în domeniul reducerii gazelor cu efect de sera în perioada 1990 - 2009 şi este incorectă transformarea sa în mod forţat într-un «campion» al unei agriculturi ecologice". În ceea ce priveşte propunerea de convergenţă a plăţilor, Anghel consideră că România ar trebui să sprijine această propunere, fiind necesar totodată să insiste pentru accelerarea procesului. "Agricultura este una dintre puţine şanse de reducere a disparităţilor între dezvoltarea economică şi socială a diferitelor regiuni din UE. Datele Eurostat (2008) arată că Bulgaria şi România aveau cele mai multe regiuni în top 10 al regiunilor cu cel mai mic PIB/locuitor la PPP, cinci şi respectiv patru regiuni", a spus Lucian Anghel.

Redistribuirea plăţilor directe la hectar prevede eliminarea unei treimi dintre nivelul actual şi 90% din medie UE până în 2020. De asemenea, limitarea nivelului plăţilor directe este o altă propunere pe care România nu ar trebuie să o suţină, în opinia preşedintelui BVB. "Această propunere ar trebui combătută de România, deoarece contravine obiectivelor strategiei Europa 2020 şi dezavantajează tocmai acele exploataţii agricole care realizează cele mai mari randamente la hectar, asigură cea mai bună pregătire a agricultorilor şi au cea mai bună orientare către piaţă. Dacă ar fi acceptată la nivelul UE, această propunere ar duce în cazul României la încetinirea procesului de concentrare a exploataţiilor agricole (excesiv de fragmentate în prezent) în mari exploataţii agricole şi la încetinirea investiţiilor private în agricultură", consideră Lucian Anghel. Potrivit sursei citate, România şi Bulgaria ar fi printre cele mai afectate ţări din acest punct de vedere, în timp ce Franţa sau Olanda nu ar fi afectate aproape deloc.

Lucian Anghel a adăugat: "Paradoxul situaţiei arată că România şi Bulgaria ar fi printre cele mai afectate ţări, în timp ce Franţa sau Olanda nu ar fi afectate aproape deloc. Unele estimări arată că în România ar fi direct afectate 74 de ferme care vor pierde 21,62 milioane euro. Dacă propunerea nu poate fi eliminată, România ar trebui să insiste pentru definirea pe plan local a fermelor mari sau pentru stabilirea unei definiţii comune la nivelul UE care să armonizeze interesele tuturor ţărilor".

În opinia acestuia, fiecare propunere de reformare a PAC trebuie analizată atât principial pe orientarea sa în direcţia Strategiei Europa 2020, cât şi pragmatic în func-ţie de stadiul redus de dezvoltare a agriculturii româneşti din prezent. "România trebuie să se concentreze pe eliminarea sau minimizarea condiţionalităţilor, iar statutul fermelor mici ar trebui definit la nivel naţional şi nu la nivelul UE, deoarece exista diferenţe mari între ţări din acest punct de vedere. De asemenea, dezvoltarea sistemelor de irigaţii este insuficient abordată la nivelul UE, iar România trebuie să insiste pentru acordarea unei atenţii sporite", a subliniat preşedintele BVB. Nu în ultimul rând, Anghel consideră că Ro-mânia poate avea o contribuţie importantă la creşterea volumului şi îmbunătăţirea calităţii producţiei agricole din UE deoarece agricultura este un domeniu de securitate alimentară la nivel mondial. "PAC trebuie gândită pentru a permite implicarea sporită a sectorului privat în gestiunea de programe", a mai adăugat şeful BVB.