Forţa de Reacţie Rapidă a NATO a început antrenamentele

• Ministrul rus de Externe cere retragerea armelor din Ucraina

După ce, anul trecut, acţiunile Rusiei în estul Europei au alarmat mai multe ţări, oficialii NATO au anunţat, la summit-ul din septembrie ţinut în Ţara Galilor, că au decis să facă un nou pas: constituirea unei noi forţe militare care să răspundă rapid în faţa ameninţărilor, transmite The Washington Post. Joi, Alianţa Nord-Atlantică a publicat un material video de promovare a antrenamentelor care debutaseră cu o zi înainte.

Forţa de Reacţie Rapidă (FRR) va include în jur de 5.000 de soldaţi, cei mai mulţi din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Spania, cu unităţi maritime, aviatice şi de operaţiuni speciale. FRR este gândită să le ofere timp de mobilizare celor 30.000 de militari din forţa de răspuns a NATO.

Luna aceasta, FRR va face un pas important, odată cu Operaţiunea "Noble Jump" ("Săritura Nobilă"). Exerciţiul, ce se desfăşoară între 1 şi 10 aprilie, include misiuni în Cehia şi Olanda, marcând prima ocazie cu care trupele vor răspunde la "ordine de mişcare" rapide, a anunţat NATO.

Altă parte a exerciţiului va avea loc între 9 şi 20 iunie în zona poloneză de antrenament Zagan. Următoarea etapă va fi "Trident Juncture 2015" ("Criza Trident 2015"), un exerciţiu militar ce se va derula în Italia, Spania şi Portugalia între 21 octombrie şi 6 noiembrie.

Militarii Statelor Unite ale Americii s-au antrenat mai mulţi ani cu Forţa de Reacţie a NATO, înfiinţată în 2003. De exemplu, în Letonia, luna trecută, puşcaşii marini americani s-au alăturat unor trupe din Lituania, Luxemburg, Canada şi Germania, ca parte a unui antrenament de cinci zile.

Generalul de aviaţie Philip Breedlove (conducătorul militarilor americani din Europa şi comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa) a declarat în repetate rânduri că întreagă Forţă de Răspuns a NATO trebuie să fie pregătită în orice moment. În martie, Breedlove spunea, în Bruxelles, că NATO nu numai că înfiinţează Forţa de Reacţie Rapidă, ci o şi antrenează să mărească viteza de reacţie a Forţei de Răspuns din Alianţă. În februarie, Breedlove a afirmat, în faţa comisiei militare a Congresului, că europenii vor fi principalii furnizori de trupe de uscat din FRR, dar Statele Unite trebuie să contribuie şi ele cu soldaţi, ca să ajute la coeziunea Forţei de Reacţie Rapidă.

• NATO şi scutul antirachetă din Europa

NATO nu va renunţa la implementarea scutului antirachetă în Europa, în ciuda acordului preliminar semnat joi la Lausanne privind programul nuclear iranian (care ar trebui să împiedice Teheranul să obţină o bombă atomică), a declarat, vineri, Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, pentru agenţia rusă Sputnik (fosta RIA Novosti).

Oana Lungescu a comentat: "Ameninţarea pe care proliferarea rachetelor balistice o constituie pentru statele NATO continuă să crească. Acordul-cadru (privind programul nuclear iranian - n.r.) nu schimbă situaţia".

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt a iterat că scutul antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Pe baza acordului-cadru semnat, joi, la Lausanne, între Iran şi cei şase mediatori internaţionali privind programul său nuclear, Teheranul este autorizat să menţină doar 6.000 de centrifuge, faţă de 19.000, câte exploatează în prezent. Această prevedere împiedică republica islamică să atingă rata de îmbogăţire a uraniului necesară pentru crearea unei bombe atomice.

Mai mulţi experţi din Europa şi Iran au declarat pentru Sputnik că acordul încheiat cu Iran face inutilă desfăşurarea unor elemente ale scutului de apărare antirachetă în Europa. Totuşi, Statele Unite ale Americii nu vor renunţa la planul de apărare antirachetă, care ar viza în realitate potenţialul nuclear rusesc, au comentat experţii citaţi de agenţia de ştiri. În schimb, SUA au afirmat constant că scutul antirachetă este menit să contracareze ameninţarea venită de la rachetele iraniene sau nord-coreene, subliniind că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Mai multe radare şi interceptori vor fi instalate, într-un sistem de apărare antirachetă al NATO, în diverse state membre ale Alianţei: România, Turcia, Spania şi Polonia. Scutul, care urmează să fie susţinut cu sisteme radar de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este reclamat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa.

• • Lavrov şi situaţia din Ucraina

Ambele tabere implicate în conflictul din Ucraina şi-ar putea retrage de pe linia frontului nu doar armamentul greu, ci şi armele cu calibrul sub 100 de milimetri, alimentând, astfel, speranţele privind un acord de încetare a focului, a declarat ieri ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Reuters.

Aflat într-o vizită în Slovacia, oficialul a afirmat: "Este necesar să fie monitorizată respectarea acordurilor de la Minsk măcar pe latura lor militară. Există şi posibilitatea retragerii trupelor cu arme de calibru sub 100 de milimetri. Vom încerca să ajutăm părţile ca să ajungă la o astfel de înţelegere, ce va spori încrederea reciprocă".