• Legea este bună, dar nu este pusă în aplicare cum trebuie
• Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea relaţiilor România-China
• Am putea încheia un acord cu China referitor la investiţiile în agricultură şi exporturile de carne de porc
Problemele legate de vize, pe care chinezii le au în momentul în care vor să vină în ţara noastră, s-au accentuat în ultima vreme, după cum ne-a declarat Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China (CCIRC).
Domnia sa ne-a precizat: "Nu s-a rezolvat nimic cu vizele chinezilor sub noul Guvern, din contră, e mai rău. Legea este bună şi dacă s-ar respecta nu ar mai fi astfel de probleme, dar nu este respectată, nu este pusă în aplicare aşa cum trebuie. Chinezii care vor să vină la noi sunt băgaţi într-o cameră şi interogaţi. Sunt întrebaţi de ce vin în România, câte zile stau la noi, de ce stau atâtea zile, cu cine se întâlnesc...".
Gabriel Ghelmegeanu ne-a spus că avem nevoie de o strategie la nivel guvernamental pentru dezvoltarea relaţiilor dintre ţara noastră şi Republica Populară Chineză.
• Botănoiu: "Trebuie să ne orientăm pe toate pieţele pe care le-am uitat"
România şi China ar putea încheia, în luna octombrie a acestui an, un acord referitor la investiţiile din agricultura noastră care ar putea fi susţinute de partea chineză şi la reactivarea exporturilor româneşti de carne de porc către piaţa chineză.
Gabriel Ghelmegeanu ne-a spus că ţara noastră a avut un acord încheiat cu China pentru comerţul bilateral cu carne, adăugând: "România a avut acest acord. Probabil că şi China, asemeni altor ţări, are reglementările ei în domeniu, pe care trebuie să le res-pectăm. Noi, nemaifiind interesaţi, nu ne-am mai dus să reînnoim acordul. La vremea respectivă, demersurile pentru încheierea unui astfel de acord durau circa 1-2 ani. Acum, dacă există bunăvoinţă şi dacă ne ducem perfect pregătiţi, am putea să finalizăm mai repede aceste demersuri, dacă nu, pierdem vremea".
Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a apreciat, citat de Agerpres: "Oportunităţi de export avem, dar trebuie să fim atenţi să exportăm produse finite, nu materii prime. Chinezii sunt mari consumatori de carne de porc şi pasăre, singurul amendament al lor pe acest tip de exporturi fiind legat de trasabilitatea produsului din punct de vedere al epizootiilor".
"Au trimis un chestionar care trebuie completat de Autoritatea Veterinară din România în perspectiva exportului cărnii de porc. De asemenea, chinezii vor majorarea exporturilor de miere din România, de la o valoare de 100.000 de euro la 500.000 de euro. Vor acest produs pentru că este de calitate şi am fost serioşi".
Reprezentatul MADR a precizat că România trebuie să întărească exporturile de produse procesare cu valoare adăugată, mai ales către anumite ţări cu care eram parteneri tradiţionali în urmă cu 20 de ani. Daniel Botănoiu a specificat: "Trebuie să ne orientăm pe toate aceste pieţe pe care le-am uitat, nu le-am pierdut, mai ales că la ora actuală există o creştere a consumului de alimente la nivel mondial. Este momentul să ne îndreptăm privirea către aceste state, care înregistrează creştere economică şi au potenţial de a cumpăra produse finite. Consider că exporturile în ţările BRICS (n.r Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), care au apetit pentru produsele europene sunt binevenite. (...) Suntem în discuţii avansate şi sper că vom ajunge la un acord cu Turcia, anul acesta, pe exportul de carne de oaie. Din acest punct de vedere a fost sesizată şi Comisia Europeană, că avem barieră comercială pe aceste produse".
• Autorităţile din cele două ţări au discutat despre sistemul nostru de irigaţii
Reprezentanţii Guvernului nos-tru s-au întâlnit, ieri, cu autorităţile din China, discuţiile din cadrul reuniunii având ca obiectiv principal promovarea cooperării în domeniul apelor (respectiv utilizarea apelor în agricultură, în mediul rural) şi în domeniul conservării resurselor de apă, potrivit unui comunicat de presă.
După întâlnirea cu Zhai Haohui, fost ministru adjunct al apelor din China şi Huo Yuzhen, ambasadorul RP Chineze în România, Rovana Plumb, ministrul român al mediului şi pădurilor, a declarat: "Avem ca obiectiv principal resursele de apă şi dorim în acest sens să realizăm un management integrat al acestora, cu atât mai mult cu cât impactul schimbărilor climatice este un subiect sensibil pentru România, efectele fiind deşer-tificările şi seceta".
Cele două părţi au discutat şi pe marginea proiectului de investiţii din bazinul hidrografic al Dunării, care vizează refacerea Canalului magistral Siret-Bărăgan.
"Din 1986 a fost dezvoltată o investiţie mare în bazinul hidrografic al Dunării, din care s-au realizat până acum doar 50 de km. Avem mare nevoie pentru zona Bărăganului, o zonă cu potenţial agricol, de o sursă de irigare facilă şi ieftină. Vrem să cooperăm, în măsura în care investitorii din China vor fi interesaţi, pentru a dezvolta şi finaliza această investiţie", a declarat Rovana Plumb.
Gabriel Ghelmegeanu ne-a spus că proiectele pentru canalul de irigaţii Siret-Bărăgan trebuie să fie foarte bine fundamentate, sustenabile, pentru a fi acceptate în programul chinezilor de investiţii, care presupune un fond de zece milioane de euro, bani alocaţi celor 16 ţări centrale şi sud-europene.
"Chinezii sunt foarte interesaţi de piaţa noastră şi au şi bani pentru investiţii, dar nu-şi vor investi banii în ceva utopic", ne-a mai spus domnul Ghelmegeanu.
Coordonatorul delegaţiei chineze a menţionat faptul că ţara sa a dezvoltat foarte mult, în ultima vreme, sistemul de management al resurselor de apă, prin dezvoltarea unui sistem inteligent de irigaţii pentru terenurile agricole aflate în zone afectate de o lipsă a preci-pitaţiilor.
"Am asigurat protecţia cetăţenilor de-a lungul tuturor malurilor râurilor de pe terenurile Chinei; la o populaţie de 1,3 miliarde, această sarcină nu a fost deloc uşoară, dar cu o implicare adecvată, am reuşit", a precizat fostul ministru adjunct al apelor din China, care a adăugat că, "datorită implementării acestui sistem de irigaţii, în ultimii zece ani, prin alimentarea cu apă a terenurilor agricole, pro-ducţia de cereale a crescut de la an la an".
Potrivit lui Daniel Botănoiu, China este interesată să achiziţioneze din România material genetic de reproducţie de la taurine, carne de porc şi de pasăre, miere, vinuri roşii, lână de oaie şi piei de animale.
În luna octombrie este programată vizita unei delegaţii chineze formată din responsabili la nivel naţional pe partea de control şi inspecţii, în vederea încheierii unui acord pe investiţiile viitoare în România.
În cursa pentru atragerea de investiţii străine directe (ISD), România se află într-o competiţie dură cu alte ţări emergente, în condiţiile în care cuvântul de ordine pentru oamenii de afaceri este "prudenţă", după cum a declarat, ieri, Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Indus-trie Bucureşti (CCIB), citat de Agerpres.
Domnia sa a subliniat: "Din nefericire, România nu are în acest moment o «bună carte de vizită». Situaţia nu este foarte fericită, dar poate fi ameliorată prin politici publice de substanţă, coerente şi consecvente, care să răspundă cerinţelor normale ale potenţialilor investitori, transmise Executivului, inclusiv prin intermediul camerelor de comerţ. De exemplu, investitorii străini solicită, ca de altfel şi oamenii de afaceri români, creşterea gradului de predictibilitate, îndeosebi în domeniul fiscal. De asemenea, este nevoie de o reducere a fiscalităţii, îndeosebi a celei aferente forţei de muncă, de o diminuare a birocraţiei şi, nu în ultimul rând, a nivelului de corupţie, perceput ca fiind endemic în sectorul public".
Potrivit acestuia, chiar şi în condiţii de criză, România oferă o serie de oportunităţi indiscutabile în multe domenii de activitate, printre care se află agricultura şi industria de prelucrare a produselor agroalimentare, turismul, îndeosebi cel balnear, dar şi industria energetică.
"Pentru a valorifica potenţialul acestor sectoare, România are nevoie vitală de investiţii străine, întrucât capitalul românesc este insuficient consolidat, iar finanţarea proiectelor din fonduri europene se dovedeşte a fi mult mai dificilă decât s-a anticipat", a mai spus preşedintele CCIB.
•
• "URB Group" vrea să-şi crească cu 40% exportul către China
"URB Group", în al cărui portofoliu se află fabrica de rulmenţi de la Bârlad, participă, în perioada 20-23 septembrie 2012, la Târgul Internaţional al Industriei Rulmenţilor din China, acţiune care face parte din strategia companiei de extindere pe piaţa asiatică.
"Am făcut investiţii importante în tehnologie, am evoluat, iar piaţa trebuie să fie la curent cu noua noastră ofertă. «URB Group» are deja relaţii de afaceri cu China şi, prin prezenţa la târg, facem încă un pas spre piaţa asiatică, unde dorim să ne extindem", a spus Esin Ugurtay, directorul de Dezvoltare al URB Group.
În 2011, compania a exportat rulmenţi în valoare de cinci milioane de euro în China şi estimează că această valoare va depăşi şapte milioane de euro, în 2012.
Schimbarea de strategie a Guvernului de la Beijing, care se concentrează acum pe modernizarea infrastructurii şi stimularea investiţiilor străine, este o oportunitate pentru URB, arată un comunicat de presă, adăugând că "URB Group" a investit 300.000 de euro în standul expoziţional din China.
Societatea va investi, în următorii trei ani, în fabrica de rulmenţi din Bârlad, 18 milioane de euro şi va continua, în paralel, strategia de extindere. Cifra de afaceri a fabricii a fost, anul trecut, de circa 65 milioane de euro, cu 22% mai mult decât în 2010 şi compania estimează că trendul de creştere se va menţine şi în 2012.
Profitul brut al companiei în 2011 a fost de 5,67 milioane de euro, valoarea totală a investiţiilor cifrându-se la 5,5 milioane de euro. Exporturile au crescut cu 15% faţă de 2010, atingând aproximativ 55 de milioane de euro.
Fabrica de la Bârlad are în portofoliu peste 7.000 de tipuri de rulmenţi, în peste 20.000 de variante.