ÎN URMA PLANIFICATEI VÂNZĂRI A ACTIVELOR DIN STRĂINĂTATE CEZ, posibil să dea dividende extraordinare

CEZ ar putea plăti acţionarilor dividende extraordinare în urma câştigurilor obţinute în urma planificatei vânzări a activelor sale din străinătate, au spus, ieri, directorii companiei de utilităţi, transmite Reuters, conform Agerpres.

Grupul ceh şi-a modificat, săptămâna aceasta, politica de dividende, care prevede acum plata unor dividende mai ridicate, ca parte a strategiei de vânzare a activelor pe care le deţine pe alte pieţe.

Câştigurile obţinute ar putea fi folosite pentru reducerea gradului de îndatorare, pentru oportunităţi de investiţii în Cehia şi pentru plata unor dividende extraordinare acţionarilor, au afirmat, ieri, directorii CEZ.

"Vom dezvolta o abordare mult mai detaliată a câştigurilor, pe măsură ce vindem activele. Dar cu siguranţă ne vom asigura că acţionarii noştri primesc dividende bune", a precizat un membru al Board-ului, Pavel Cyrani.

Unii acţionari minoritari de la CEZ s-au arătat îngrijoraţi că un program de construire de noi reactoare ar afecta dividendele plătite de CEZ, dacă grupul va fi obligat să finanţeze acest program din surse proprii.

Directorul general de la CEZ, Daniel Benes, a spus că cel mai bun model pentru extinderea centralelor nucleare nu a fost încă stabilit şi că niciun plan nu trebuie să îi afecteze pe acţionarii minoritari. Benes a declarat că detaliile contractelor ar putea fi elaborate până la sfârşitul verii.

Pavel Cyrani a mai precizat că CEZ nu este forţat să vândă şi că grupul se bazează pe majorarea preţului electricităţii şi pe creşterea reţelei sale de distribuţie şi a serviciilor în domeniul energiei pentru a contracara câştigurile pierdute în urma vânzării activelor.

În 26 iunie urmează să aibă loc Adunarea Generală a Acţionarilor CEZ, unde va fi supus la vot planul privind vânzarea activelor şi acordarea unor dividende de 24 de coroane per titlu.

Amintim că Daniel Benes, CEO-ul companiei, a spus, luni, într-un interviu acordat cotidianului Hospodarske Noviny, că grupul ceh intenţionează să vândă activele din Bulgaria, România, Turcia şi Polonia, ca să se concentreze pe piaţa internă.

În opinia sa, vânzarea activelor respective, după o expansiune balcanică ce a avut probleme în unele pieţe, ar putea aduce companiei "mai multe zeci de miliarde de coroane".

În Bulgaria, CEZ se află deja în negocieri cu o companie locală, Eurohold, pentru a vinde activele de acolo, după o încercare eşuată de vânzare către o altă companie bulgară, anul trecut.

Compania şi-a încetinit, puţin câte puţin, expansiunea în Balcani în ultimii ani, după ce a investit masiv în regiune în urmă cu peste un deceniu.

Oficialul citat a anunţat că noua strategie se va concentra pe proiectele nucleare şi bazate pe cărbune, pe modernizarea distribuţiei şi îmbunătăţirea serviciilor energetice de business în Republica Cehă şi în ţările vecine - Slovacia, Germania şi Polonia.

Aproximativ jumătate din producţia tradiţională de energie a CEZ provine din domeniul nuclear.

CEZ se pregăteşte pentru investirea într-o posibilă construcţie a noilor centrale nucleare, de câteva miliarde de dolari, în următoarele decenii. Conform surselor noastre, grupul ceh intenţionează să finanţeze construcţia centralei nucleare din Cehia cu banii obţinuţi din vânzarea business-urilor din alte ţări.

Recent, premierul ceh, Andrej Babis, a prezentat planurile guvernului său pentru construcţia de noi reactoare nucleare, apreciind că statul ar trebui să aibă controlul asupra proiectului, astfel încât să poată opri lucrările dacă preţul energiei electrice nu mai susţine proiectul.

Potrivit Reuters, centralele nucleare pe care grupul de utilităţi CEZ, controlat de statul ceh, le are la Dukovany şi Temelin, asigură aproximativ 38% din necesarul de energie electrică al Cehiei. Conform calendarului actual, centrala de la Dukovany ar urma să funcţioneze până în anul 2035.

Guvernul de la Praga se aşteaptă să semneze un contract cu grupul de utilităţi CEZ pentru construcţia unuia sau mai multor reactoare nucleare la Dukovany, o licitaţie urmând să fie organizată la finele lui 2020, pentru ca un furnizor să fie selectat până în 2024.

În luna februarie, premierul Babis a subliniat că Guvernul ceh nu va oferi CEZ o garanţie de stat nelimitată, iar compania de utilităţi va trebui să acopere orice costuri suplimentare care nu sunt provocate de stat sau organismele străine de reglementare.

Guvernul din Cehia analizează de ceva vreme cum să finanţeze un program în valoare de mai multe miliarde de dolari destinat extinderii centralelor nucleare deţinute de CEZ, înainte ca unele dintre actualele unităţi să ajungă la sfârşitul duratei de funcţionare, a scris în februarie Economica.net.

Anterior, CEZ a criticat ideea organizării unei licitaţii pentru construcţia de noi reactoare fără obţinerea unei garanţii de la stat, însă premierul Babis susţine că CEZ poate finanţa singură un astfel de proiect.

În anul 2014, CEZ a abandonat un plan destinat construirii de noi reactoare nucleare, după ce nu a reuşit să primească garanţii de stat cu privire la preţul energiei electrice.

De data aceasta o serie de firme din Rusia, China şi SUA ar urma să fie interesate de acest proiect, care se anunţă a fi cea mai mare licitaţie organizată vreodată în Cehia. Cei şase ofertanţi potenţiali sunt: grupul chinez CGN, Atmea, un joint venture între Mitsubishi Heavy Industries şi EDF Group, grupul american Westinghouse, grupul sud-coreean KEPCO, grupul francez Areva şi cel rus Rosatom.

Printre altele, Benes a mai amintit că CEZ are drept obiectiv creşterea EBITDA la 75 miliarde coroane (3,26 miliarde dolari) în 2024-2025, de la 49,5 miliarde de coroane în 2018.

Planul CEZ de a vinde activele din România nu are legătură cu piaţa locală, ci face parte din strategia companiei-mamă care priveşte mai multe ţări, însă nu există o presiune de retragere a investiţiilor într-un timp scurt, au precizat, ieri, reprezentanţii companiei.

În ţara noastră, CEZ a cumpărat, în 2005, fosta filială de distribuţie şi furnizare a electricităţii Electrica Oltenia. Grupul deţine şi cel mai mare parc eolian terestru din Europa, de 600 de MW, de la Fântânele-Cogealac.