INVESTIŢIA ÎN AUR Guvernul a dublat redevenţa pentru aur, platină şi argint

• Gabriel Resources vrea ca Guvernul să clarifice dacă majorarea redevenţei se aplică la Roşia Montană

Guvernul a dublat, la finalul anului trecut, redevenţa pentru metale nobile de la 4%, la 8%. În replică la decizia executivului, compania canadiană "Gabriel Resources" a anunţat că aş-teaptă ca Guvernul să clarifice dacă majorarea de la 4% la 8% a redevenţei pentru metale preţioase se aplică şi în cazul proiectului Roşia Montană, dezvoltat de compania canadiană în parteneriat cu statul. "Gabriel ia notă de anunţul Guvernului privind adoptarea unei rate majorate a redevenţelor pentru resursele minerale reglementate de Legea Minelor şi în special creşterea de la 4% la 8% a redevenţei care va fi plătită statului pentru producţia de metale preţioase. Compania aş-teaptă o clarificare formală din partea Guvernului dacă sau cum măsura anunţată s-ar aplica proiectului Roşia Montană", se arată într-un comunicat al Gabriel Resources.

Guvernul a decis dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Cel mai important zăcământ de aur din România este situat în localitatea Roşia Montană, judeţul Alba, şi este concesionat în vederea exploa-tării companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Zăcământul de la Roşia Montană este evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Compania Gabriel Resources controlează 80,68% din capitalul RMGC, participaţie la care a ajuns în urma unor majorări succesive de capital, în timp ce Minvest Deva, aflată în portofoliul Ministerului Economiei, deţine 19,31% din titluri. În spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regăsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.

În comunicatul de presă de la finalul anului, "Gabriel Resources" spune că va continua să "lucreze" cu Guvernul pentru o eventuală modificare în acţionariatul Roşia Montană şi a redevenţelor care trebuie plătite, luând în calcul beneficiile pe durata proiectului pentru stat şi pentru acţionarii Gabriel, iar o propunere în acest sens a fost transmisă şi este analizată de Guvern. Discuţiile continuă, iar compania canadiană aş-teaptă un răspuns din partea Guvernului asupra propunerilor.

Un document guvernamental prezentat de mass-media la finele lunii octombrie releva că Executivul negociază cu Gabriel Resources majorarea cotei de participaţie la Roşia Montană de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingând însă creşterea redevenţei şi împărţirea controlului cu statul şi condiţionând suplimentarea numărului de acţiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri.

Cele două părţi au discutat trei scenarii, respectiv menţinerea redevenţei la 4% şi a cotei statului la 19,3%, menţinerea redevenţei la 4% şi majorarea cotei statului la 25% şi creşterea redevenţei la 8%, dublu faţă de nivelul actual, cu menţinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat relevă însă că investitorii au susţinut că ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redevenţei, nu este acceptabil, având în vedere "impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere şi riscul de nefinanţabilitate", în consecinţă investitorii fiind dispuşi doar să crească participaţia statului în proiect "în limite rezonabile".

În luna august, Ministerul Finanţelor a prezentat public un proiect de ordonanţă privind creşterea redevenţei pentru aur, platină şi argint de la 4% la doar 6% din valoarea producţiei, act normativ neaprobat de Guvern.

Proiectul de ordonanţă a fost elaborat după ce preşedintele Traian Băsescu, care s-a declarat de mai multe ori un susţinător al începerii exploatării miniere de la Roşia Montană, a afirmat că proiectul de la Roşia Montană "trebuie făcut", dar cu condiţia să fie "renegociată partajarea beneficiilor". Traian Băsescu a spus că este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea minieră, menţionând însă că statul are şi alte pârghii, deoarece "redevenţa este în lege, nu în contract".