IONEL BLĂNCULESCU: "Lumea se repolarizează, iar România trebuie să înţeleagă noile realităţi"

Lumea se repolarizează - SUA şi UE pe de-o parte, iar Rusia, Turcia, India, parţial China, lumea arabă, pe de altă parte -, opinează analistul economic Ionel Blănculescu, fiind de părere că "România trebuie să devină inteligentă şi să înţeleagă aceste noi realităţi", altfel va rămâne într-un veritabil con de umbră, ceea ce se va traduce prin stagnare şi îngheţare economică pe termen mediu şi lung".

Omenirea se află într-un moment crucial, iar sectorul energiei trece printr-o tranziţie fundamentală, impusă de dezvoltarea în ritm alert a noilor tehnologii cu efecte dăunătoare asupra mediului la nivel global, potrivit lui Ionel Blănculescu, Senior Advisor la Global Resources Partnership, pentru România, Turcia şi ţările din Centrul şi Sud-Estul Europei.

Prezent, în aceste zile, la cel de-al 23-lea Congres Energetic Mondial, organizat la Istanbul, domnia sa atrage atenţia că, pe parcursul următoarelor decenii, această transformare profundă a sectorului va schimba radical modul în care producem şi consumăm energie: "Guvernele, indus-tria, inventatorii şi societatea în ansamblul ei sunt chemate să răspundă acestor provocări din ce în ce mai complexe. Industria energetică are acum şansa istorică de a se constitui într-o nouă putere a revoluţiei indus-triale. Liderii şi societatea umană în ansamblul ei trebuie să îmbrăţişeze noile realităţi şi să depună eforturi pentru inovare continuă, menţinând în acelaşi timp un cadru stabil necesar investiţiilor.

Aşadar, este necesară ieşirea din starea în care ne aflăm, cel puţin în ceea ce priveşte investiţiile majore în energie şi industrie, şi anume aceea de a aştepta să vina investitori interesaţi, să vină resurse financiare, să vină, încontinuu să vină cineva şi să facă ceva, astfel încât să putem schimba trendul în a aduce noi inves-titorii sau investiţiile în economia noastră, aşa după cum, în cadrul aces-tui Congres, o făceau giganţii indus-triali şi energetici ai lumii, cărora nu li s-a părut nimic ciudat şi deosebit să se deplaseze de la New York, Londra, Moscova, Riad, Roma, Paris sau din alte mari metropole ale lumii, la Istanbul, la Congresul Mondial al Energiei şi să-şi obţină noi şi noi contracte. În realizarea noii viziunii pentru un viitor energetic durabil, este imperios necesar dialogul factorilor de conducere de la toate nivelurile. Prezenţa unor nume importante la congres va crea cadrul necesar continuării dialogului dintre liderii de energie, în aceste zile".

Congresul Mondial al Energiei, care are loc în perioada 9-13 octombrie, găzduieşte mai mulţi şefi de state şi de guverne şi persoane importante din domeniul energiei.

Acest congres este foarte important pentru Turcia şi Rusia, care caută, împreună, modalităţi de avansare a proiectului Turkish Stream, ne-a transmis Ionel Blănculescu. Potrivit domniei sale, înaintea deschiderii lucrărilor, Berat Albayrak, Ministrul turc al Energiei şi Resurselor Naturale, a afirmat: "Opinia mea personală este că în timpul congresului de săptămâna viitoare (n.r. săptămâna aceasta) vom avea multe discuţii referitoare la proiectul Turkish Stream".

Vladimir Putin şi-a exprimat, luni, intenţia să implementeze proiectul Turkish Stream, după cum ne-a transmis domnul Blănculescu, care ne-a precizat că încă sunt negocieri pe subiect.

Acest proiect a luat naştere în anul 2014, la sugestia preşedintelui Rusiei, Vladimir Puţin, pentru transportul gazelor naturale pe sub Marea Neagră în Turcia, după ce proiectul iniţial de gazoduct prin Bulgaria a eşuat, pe fondul opoziţiei ţărilor din Uniunea Europeană. Totodată, Rusia construieşte şi prima centrală nucleară a Turciei.

Ionel Blănculescu menţionează: "Energia nucleară a depăşit obstacolul Fukushima şi intră pe un nou drum, noua epocă nucleară, programată cel puţin până la perspectiva anilor 2050, când ar trebui să asigure 25% din piaţa de electricitate de la acel moment, prin construcţia până atunci a 1000 GW. Este important să urmărim reacţia Germaniei şi dacă aceasta se va răzgândi în ceea ce priveşte închiderea capacităţilor nucleare până la finele anului 2021".

Domnul Blănculescu ne-a precizat, citându-l pe purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, că întâlnirea dintre Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan şi Preşedintele Rusiei Vladimir Putin, în cadrul Congresului Mondial al Energiei, se va concentra pe restabilirea relaţiilor ruso-turce, sub toate aspectele: "În cadrul convorbirilor, cei doi lideri au convenit să «accelereze lucrările» pentru construirea proiectelor comune vitale, precum gazoductul Turkish Stream şi centrală nucleară Akkuyu, conform declaraţiilor preşedintelui turc. Înainte ca cei doi lideri să se adreseze presei, a fost semnat un acord interguvernamental privind gazoductul Turkish Stream, în prezenţa lor. Referitor la semnarea acestui acord, Putin a declarat că Moscova şi Ankara avansează cu planurile de a crea un hub, un centru energetic major în Turcia. Recep Tayyip Erdogan, preşedintele ţării gazdă, a declarat că rezolvarea problemelor de deficit şi de asigurare de provizii reprezintă un prim pas spre rezolvarea problemelor cele mai tulburătoare din regiune. «Dacă nu vom rezolva problemele din energie, nu putem rezolva nicio altă problemă», a spus, în discursul său, la Congres. Liderul turc a continuat să evidenţieze faptul că energia este un mijloc de a răspândi prosperitatea în lume: «Abordarea Turciei nu este determinată de resursele naturale sau de interesul propriu. Ne-am angajat la întărirea relaţiilor cu Africa Centrală şi de Nord, pe baza principiilor şi a valorilor umanitare»".

Una dintre temele majore ale congresului a fost susţinută de preşedintele rus, Vladimir Putin, care a afirmat: "Scopul nostru comun este de a oferi tuturor oamenilor din lume acces la resurse energetice moderne. Există astăzi două miliarde de oameni în lume care nu au acces la astfel de resurse".

Un alt proiect ruso-turc vizează constituirea unui fond comun de investiţii, cu un capital de 1 miliard de dolari, după cum a precizat Ministrul turc al Economiei, Nihat Zeybekci. Fondurile de investiţii din cele două ţări vor oferi, fiecare, câte de 500 milioane de dolari pentru crearea fondului de investiţii şi constituirea capitalului, la nevoie acesta putând fi majorat peste 1 miliard de dolari.

Înaintea deschiderii lucrărilor, Consiliul Mondial al Energiei a emis o declaraţie prin care a cerut sectorului energetic să îmbrăţişeze o oportunitate istorică de redefinire a contractului energetic.

Consiliul Mondial al Energiei este cea mai mare reţea globală de lideri de energie din aproape 100 de ţări, care reuneşte mai mult de 3.000 de organizaţii din comunitatea energetică, ce cuprinde sectorul privat, sectorul guvernamental, mediul academic şi investitorii. Consiliul este dedicat creării unui sistem energetic fiabil, durabil, şi la preţuri accesibile pentru cel mai mare beneficiu pentru toţi.

Printre cele mai importante teme dezbătute în prima zi a congresului din Istanbul s-au numărat şi scenariile energetice mondiale.

Una dintre concluzii este că cererea de energie globală trebuie să scadă.

Cererea de energie pe cap de locuitor va atinge punctul culminant înainte de 2030, conform unui nou raport al Consiliului Mondial al Energiei, lansat în cadrul congresului.

La eveniment a fost dezbătut şi Raportul asupra noii rezilienţe cibernetice, care arată că sectorul energetic reprezintă ţintă principală pentru atacuri cibernetice.

Abordarea riscurilor cibernetice din sectorul energetic este esenţială nu numai pentru securitatea energetică, dar, de asemenea, este vitală pentru a avea un stat şi o economie rezilientă, arată domnul Blănculescu, precizând: "Raportul Consiliului Mondial al Energiei scoate în evidenţă faptul că firmele din sectorul energetic au înregistrat o creştere masivă a numărului de atacuri cibernetice pe parcursul anului trecut".

Acesta subliniază că sursele regenerabile de energie, inclusiv cea hidro, reprezintă, în prezent, peste 30% din capacitatea totală de energie instalată la nivel mondial şi 23% din producţia mondială totală de energie electrică. În ultimii zece ani, energia eoliană şi panourile solare fotovoltaice au cunoscut o creştere medie anuală explozivă, de 23% şi, respectiv, 50%. Cu toate acestea, contribuţia combinată a acestora la oferta globală de energie electrică este, în prezent, de doar 4%.

Cea de-a doua zi a congresului a avut ca teme identificarea oportunităţilor de afaceri (cu focus pe managementul resurselor şi pe modalităţile de a răspunde noilor provocări de adaptare şi inovare pentru asigurarea unui sistem energetic sigur şi fiabil); modelele inovatoare de business; dinamica globală a pieţelor din domeniu; gestionarea şi atenuarea riscurilor meteorologice extreme etc.

Apariţia de noi tehnologii în domeniul energiei inteligente şi impactul schimbărilor de comportament al clienţilor aduc transformări în sectorul energetic, precum şi noi provocări modelelor convenţionale de gândire centralizată şi a celor de afaceri, subliniază Ionel Blănculescu, apreciind că, astfel, este anunţată o nouă lume a managementui energiei. "Perspectiva unei reţele de utilităţi cu o arie de distribuţie mult mai extinsă oferă promisiuni pe mai multe niveluri, dar este probabil ca noi să vedem doar începuturile acestor schimbări", subliniază analistul, adăugând: "Având în vedere nevoia de energie din ce în ce mai mare la nivel global şi presiunile pentru trecerea la surse de energie cu un CO2 mai mic, piaţa gazelor naturale şi a gazelor naturale lichefiate (GNL) continuă să se extindă. Conform unui studiu al Consiliului Mondial al Energiei, sursele neconvenţionale de energie au devenit acum un fenomen global, cu caracter de transformare pentru pieţele GNL: diversitatea ofertei şi concurenţa sporită au condus la o adâncire şi mai mare a pieţei. Creşterea livrărilor de gaze neconvenţionale, în principal de gaze de şist din SUA şi cărbune pat metan de foraj din Australia au o contribuţie din ce în ce mai mare pe piaţa mondială de GNL, transformând-o, prin evoluţiile dramatice ale preţurilor din Asia şi nu numai. Primele livrări de GNL din SUA în Asia au arătat că impactul revoluţiei surselor neconvenţionale de energie nu se mai limitează la pieţele regionale".

Industria energetică trece printr-o schimbare extraordinară şi trebuie să devină rezistenţă faţă de riscuri noi şi în creştere, mai apreciază domnia sa, concluzionând că lucrările Congresului Mondial al Energiei consideră prioritare următoarele trei domenii de rezilienţă: creşterea concurenţei pentru apă şi restrângerea a energiei, apei şi produselor alimentare; creşterea frecvenţei evenimentelor meteorologice extreme şi expunerea la acestea şi digitalizarea în creştere şi interconectarea cu expunere la riscuri cibernetice.

Sesiunea de discuţii a explorat soluţiile de infrastructură, finanţare şi politici necesare pregătirii pentru "noua normalitate", în vederea asigurării creşterii rezilienţei sistemului energetic.