Iuliu Winkler: "Reducerea taxelor vamale ar trebui să diminueze costurile de producţie"

Diminuarea barierei tarifare la import ar trebui să conducă la o reducere a costurilor, atât la nivelul producţiei, cât şi la nivelul consumatorului final, ne-a precizat Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comerţ. Domnia sa ne-a menţionat: "În faţa companiilor româ­neşti s-a deschis o piaţă unică de 450 de milioane de consumatori, piaţă care va aduce posibilităţi şi oportunităţi însemnate pentru operatorii economici români."

Referindu-se la nivelul taxelor vamale, în contextul integrării în UE, Iuliu Winkler a menţionat că, după 1 ianuarie 2007, tariful vamal comun este aplicat fără adoptarea unei legislaţii naţionale specifice. În prezent, nivelul taxelor vamale este, în ansamblu, mai redus faţă de tarifele aplicate de Româ­nia înainte de aderare. Astfel, nivelul mediu al taxelor vamale de import pentru produsele agricole este de 16,2%, faţă de 29,5% înainte de aderare. Pentru produsele industriale, nivelul mediu al taxelor vamale de import este, de la 1 ianuarie 2007, de 3,7%, comparativ cu 14,9% - valabil până la data men­ţionată, ne-a exem­plificat ministrul de resort.

Domnia sa ne-a subliniat că "aplicarea tarifului vamal comun a condus la obţinerea, pentru operatorii economici ro­mâni, a unor condiţii de acces la mărfurile din import similare celor din UE".

Tariful vamal comun se aplică uniform pe întreg teritoriul Uniunii Europene, pentru evitarea distorsionării schimburilor prin intermediul taxelor vamale. De asemenea, în acest mod, schimburile comerciale nu pot fi orientate în funcţie de nivelul mai scăzut al taxelor vamale în anumite ţări.

Totodată, pe lângă tariful vamal, România aplică, începând din acest an, schema de preferinţe generalizate (SGP) a UE, măsurile de apărare comercială, acordurile preferenţiale comerciale şi de cooperare încheiate cu ţările terţe, angajamentele comerciale din cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).

SGP este un sistem de preferinţe tarifare acordat unilateral de către UE unor produse originare din ţările în curs de dezvoltare. În cadrul acestui sistem, produsele originare din ţările în curs de dezvoltare beneficiază de taxe vamale reduse sau zero, iar produsele originare din ţările cel mai puţin avansate au acces liber la exportul pe piaţa UE, ne-a explicat oficialul MEC.

O altă componentă a politicii comerciale comune a UE sunt acordurile comerciale.

România a denunţat, înainte de aderare, toate acordurile de comerţ liber din care făcea parte - Acordul European şi Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), acorduri de comerţ liber cu Moldova, Turcia, Israel, Serbia-Muntenegru, Albania, Bosnia şi Herţegovina, AELS (Asociaţia Europeană de Liber Schimb). Totodată, au ieşit din vigoare şi acordurile comerciale nepreferenţiale, precum şi acordurile de cooperare economică şi comerciale.

Referindu-se la Republica Moldova, ministrul delegat pentru comerţ consideră că, "într-o primă etapă, vom observa o restrângere a comerţului României cu această ţară, după care agenţii economici vor găsi metode să se adapteze cerinţelor UE".

Printre acordurile de comerţ liber încheiate de Uniunea Europeană care sunt aplicate, în prezent, şi de România, se numără cele încheiate cu ţările mediteraneene, Mexic, Chile, Africa de Sud, Acordurile de Stabilizare şi Asociere cu statele din zona Balcanilor de Vest, precum şi Acordul privind Spaţiul Economic European (cu statele membre AELS). De asemenea, au intrat în vigoare şi acordurile comerciale nepreferenţiale în relaţia cu terţe state şi alte angajamente în domeniul cooperării economice şi comerciale.

Schimburile comerciale ale ţării noatre au fost realizate, în mare parte, în cadrul acordurilor de comerţ liber. Astfel, în ultimii ani, Uniunea Europeană a ocupat primul loc între zonele cu care România realizează schimburi comerciale.