Controversata Legea a insolvenţei a fost promulgată, ieri, de preşedintele Traian Băsescu, urmând să intre în vigoare în trei zile după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.
În ultima perioadă, premierul Victor Ponta a acuzat "blocajul" în care se afla procedura de promulgare a acestei legi, subiliind: "Dacă vor fi recuperate cele aproape 40 miliarde lei datorate de contribuabilii aflaţi în insolvenţă către ANAF, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator poate fi menţinută pentru o perioadă de aproximativ opt ani, la un cost bugetar de 4,8 miliarde lei pe an al acestei măsuri".
În acelaşi timp, printre măsurile avute în vedere în nota de fundamentare pentru compensarea sumelor necesare reducerii CAS, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a prevăzut şi modificările survenite asupra Legii insolvenţei, care "vor permite recuperarea debitelor curente şi diminuarea volumului arieratelor".
Gheorghe Gherghina, secretar de stat în MFP, ne-a spus că aplicarea noii legi va fi o sursă pentru îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor la buget: "Noua Lege a insolvenţei are mai multe prevederi care pot ajua ANAF să colecteze bani de la firmele aflate în această procedură".
Analiştii şi specialiştii în insolvenţă sunt, însă, de altă perere. Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă (INPPI), ne-a spus: "Cred că declaraţiile oficialilor nu au nicio legătură cu realitatea. Probabil că modificarea la care aceştia fac referire este cea care vizează faptul că un creditor, în speţă ANAF, poate solicita intrarea în faliment a unei companii aflate în insolvenţă dacă debitoarea nu-şi păteşte datoriile în termen de 60 de zile de la admiterea cererii de plată. Ideea este că noile reglementări vor fi aplicate doar societăţilor care vor intra în insolvenţă după ce legea promulgată ieri va intra în vigoare".
Rata medie de recuperare a datoriilor de către un creditor de la firmele în insolvenţă se situează la 30%, potrivit lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, care a citat unele analize făcute de Banca Mondială. Acesta a arătat că premisa potrivit căreia Fiscul va recupera în totalitate creanţele pentru a susţine reducerea CAS este iluzorie.
Ionuţ Dumitru consideră: "Nu poţi să crezi că toate datoriile vor fi plătite în totalitate, altfel firma nu era în insolvenţă. Şi dacă s-ar recupera toate datoriile respective, ele sunt venituri temporare, nu sunt venituri pe bază sustenabilă pe care statul le încasează de la an la an. Să-ţi bazezi o măsură de reducere a fiscalităţii, care e pozitivă pentru mediul de afaceri, pe o măsură compensatorie temporară nu are sustenabilitate pe termen lung".
Vineri, Curtea Constituţională a României (CCR) a motivat decizia potrivit căreia Legea Insolvenţei este constituţională.
Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă a fost atacată la Curtea Constituţională în 22 aprilie, de grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor, parlamentarii susţinând că legea ar încălca liberul acces la justiţie şi proprietatea, ar introduce o discriminare şi ar putea afecta industria.
În 21 mai, Curtea Constituţională a decis că Legea insolvenţei este constituţională, respingând sesizarea PNL.
Anul trecut, iniţiativa a fost promovată prin Ordonanţă de Urgenţă, după care a fost declarată neconstituţională, în urma sesizării făcute de Avocatul Poporului, iar proiectul a reintrat în procedura de aprobare.
Noua Lege a insolvenţei este echilibrată, consideră Simona Miloş. Una dintre propunerile MFP care au fost aprobate în timpul dezbaterilor vizează compensarea creanţelor înregistrate după intrarea în insolvenţă. Potrivit preşedintelui INPPI, a fost respinsă prevederea care viza executarea silită în timpul procedurii. De asemenea, perioada în care o companie poate fi reorganizată a rămas de trei ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă un an.
Doamna Miloş s-a arătat nemulţumită de faptul că sumele datorate bugetului au rămas prioritare la plată după intrarea în insolvenţă, fapt care, în alte ţări civilizate, nu se întâmplă.