Mări se întâlniră şi se sfătuiră

• Kolinda Grabar-Kitarovic, preşedintele Croaţiei: "Ţelul suprem al acestei Iniţiative este de a face din Europa Centrală coloana vertebrală a Uniunii Europene, bazată pe trei piloni: conectivitate, convergenţă şi coeziune"

• Mateusz Morawiecki, prim-ministrul Poloniei: "Avem nevoie de realizarea unei infrastructuri de transport pe direcţia Nord-Sud, de independenţă energetică şi de digitalizare"

Summitul Iniţiativei celor Trei Mări, organizat timp de două zile la Bucureşti, a continuat, ieri, la Palatul Cotroceni, cu sesiunea plenară a reprezentanţilor celor 12 state membre, şedinţă în care s-au dezbătut iniţiativele privind interconectivitatea în domeniul transporturilor, proiectele privind dezvoltarea energetică şi interconexiunea digitală.

În paralel, la Romexpo, aceleaşi probleme au fost dezbătute în cadrul Forumului de Afaceri, pe trei secţiuni cu trei paliere, în care s-a mai discutat şi despre securitatea cibernetică şi des­pre provocările privind apărarea regiunii care intră în componenţa acestei iniţiative.

Şedinţa de la Palatul Cotroceni a fost moderată de preşedintele Klaus Iohannis, care în deschiderea evenimentului a menţionat că Iniţiativa celor Trei Mări se construieşte pe nevoia reală a celor 12 state de a construi o convergenţă a economiilor lor cu cele ale statelor din vestul Europei, prin prisma diferenţelor economice actuale. De aceea, conform celor spuse de Klaus Iohannis, Iniţiativa celor Trei Mări va pune accent pe dezvoltarea transporturilor, a proiectelor energetice şi a celor privind piaţa digitală.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus: "Proiectele alese au cel mai înalt potenţial, pe care trebuie să îl exploatăm la maximum cu partenerii din Uniunea Europeană şi cu instituţiile financiare europene şi internaţionale. (...) O creştere a implicării SUA în regiune ar securiza şi mai mult graniţele acestei iniţiative. Legăturile transatlantice se întemeiază pe legături comune, iar interesul nostru comun se ridică deasupra divergenţelor".

Conform şefului statului, pentru finanţarea tuturor proiectelor dezbătute la acest summit - inclusiv pentru realizarea căii de transport Via Carpathica care va lega Marea Baltică de Marea Neagră, de Marea Adriatică şi de Marea Egee - este nevoie de un fond puternic. Acest fond va fi creat, prin decizia comună, de ieri, a reprezentanţilor celor 12 state membre ale Iniţiativei celor Trei Mări.

Klaus Iohannis a menţionat şi legăturile pe care zona regională a Iniţiativei celor Trei Mări trebuie să le dezvolte cu ţările terţe: "Iniţiativa celor Trei Mări va sprijini şi dezvoltarea ţărilor vecine din Balcanii de Vest şi de la graniţa de est a Uniunii Europene".

• Statul de drept, o necesitate pentru continuarea finanţării

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat pentru prima dată la un summit al Iniţiativei celor Trei Mări, a salutat proiectele propuse a fi realizate susţinând că acestea se situează pe linia Uniunii Europene. Şeful Comisiei de la Bruxelles a spus: "Am considerat că Europa trebuie să respire cu doi plămâni - Est şi Vest - însă, din cauza decalajelor economice, Uniunea Europeană începe să rămână fără suflare şi este necesar să folosim o limbă comună pentru interconectivitatea Est-Vest. Conectivitatea este de o importanţă capitală şi vom sprijini toate iniţiativele adoptate aici".

Juncker a precizat că este necesar să se călătorească mai iute şi mai uşor între Estul şi Vestul Europei, precum şi între Nordul şi Sudul continentului şi că, în acest sens, Comisia Europeană a acordat 150 de miliarde de euro pentru investiţiile din regiunea Iniţiativei celor Trei Mări, dintre care 2,5 miliarde euro sunt strict pentru dezvoltarea infrastructurii, iar o mare parte din sumă pentru proiectele privind alimentarea cu energie şi cu gaze naturale.

În acest sens, şeful Comisiei de la Bruxelles a amintit despre aşa-numitul plan Juncker privind construirea unei conducte de distribuire a gazelor naturale pe ruta România-Bulgaria-Ungaria-Austria, susţinând că UE va pune la dispoziţia celor 12 state membre ale Iniţiativei toate mijloacele financiare de care au nevoie. Dar pentru a primi aceşti bani, statele trebuie să îndeplinească o singură condiţie: respectarea statului de drept. În acest sens, Jean-Claude Juncker a concluzionat: "Respectarea statului de drept este absolut esenţială. Investiţii nu au niciun sens, în lipsa respectului faţă de statul de drept".

• Iniţiativa celor Trei Mări, coloana vertebrală a Uniunii Europene

În continuarea dezbaterii de la Palatul Cotroceni, Kolinda Grabar-Kitarovici, preşedintele Croaţiei, a menţionat că există diferenţe vizibile între ţările Uniunii Europene, care ar trebui şterse. Ea a menţionat că anul trecut Produsul Intern Brut al unuia dintre cele 12 state membre ale Iniţiativei era de 49% din media PIB a UE, în timp ce Luxemburg a raportat un PIB de 600% faţă de media PIB-ului european. Preşedintele Croaţiei mai susţine că, din punct de vedere regional, situaţia este şi mai dramatică, afirmând că în 2016 cea mai săracă ţară din regiunea Iniţiativei celor Trei Mări a raportat un produs intern pe cap de locuitor de 29% din media Uniunii Europene, în timp ce în regiunea de vest a Londrei interioare a fost de 611% faţă de media europeană. Şeful statului croat consideră că dezvoltarea economică şi a infrastructurii în domeniul transporturilor va ajuta la diminuarea sau ştergerea acestor diferenţe majore şi va contribui la prosperitatea Uniunii Europene.

Kolinda Grabar-Kitarovici a spus: "Ţelul suprem al acestei Iniţiative este de a face din Europa Centrală coloana vertebrală a Uniunii Europene, bazată pe trei piloni: conectivitate, convergenţă şi coeziune. Avem nevoie de artere economice: căi ferate, navale şi şosele pentru o Europă mai rezistentă, mai prosperă".

Domnia sa a salutat crearea Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, susţinând că acesta va ajuta la finanţarea proiectelor ce vor fi realizate în această regiune a Europei.

Preşedintele Croaţiei a mai susţinut că un pilon important în dezvoltarea economică îl va constitui şi nou înfiinţatul Forum de Afaceri al Iniţiativei celor Trei Mări, structură ce va ajuta firmele interesate din cele 12 state membre să interacţioneze unele cu altele, să dezvolte afaceri sau parteneriate economice care vor duce la prosperitatea întregii regiuni şi, implicit, a Uniunii Europene.

• Proiectele în domeniul gazelor naturale, o necesitate pentru Europa Centrală

Reprezentantul Poloniei la summitul de la Bucureşti, prim-ministrul Mateusz Morawiecki, a susţinut că Uniunea Europeană trebuie să contribuie şi ea la realizarea coeziunii între statele membre. Şeful guvernului de la Varşovia a spus: "Trebuie să ne axăm mai mult pe modalitatea de a scăpa de obiceiurile proaste. Nu trebuie să ne întrebăm ce poate face Europa pentru noi, ci ce putem face noi pentru Europa. În momentul de faţă, refacem forţa europeană şi dorim să creştem potenţialul economic din cele 12 state, ce reprezintă mai bine de o treime din membrii UE, cu peste 150 milioane de cetăţeni. Avem nevoie de realizarea unei infrastructuri de transport pe direcţia Nord-Sud, de independenţă energetică şi de digitalizare".

El a menţionat că dacă în acest moment rutele sunt de la Est la Vest pe teritoriul UE, trebuie schimbată această paradigmă şi dezvoltarea să se facă pe direcţia Nord-Sud.

Prim-ministrul Poloniei s-a referit şi la creşterea capacităţii de stocare a gazelor naturale şi la dezvoltarea distribuţiei şi a exportului de gaze. În acest sens, Mateusz Morawiecki a spus: "Avem nevoie de creşterea securităţii energetice şi trebuie identificate noi surse de gaz, deoarece întreaga regiune importă peste 40 milioane metri cubi. De asemenea, este nevoie de un sistem de transport sigur, bazat pe efortul economic şi pe interconectivitate. În acest moment, avem peste 130 de proiecte, dintre care 67 sunt numai pentru transport. De altfel, cinci dintre cele nouă coridoare de transport european se află situate în regiunea Iniţiativei celor Trei Mări".

Şeful Executivului de la Varşovia a spus că modernizarea întregii regiuni necesită o colaborare puternică între cele 12 state membre, colaborare care s-a concretizat în înfiinţarea Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, fond care va fi un vehicul pentru interconectivitate, menţionând însă că este nevoie şi de capital privat.

"Cum Roma nu a fost construită în trei zile, nici proiectele Iniţiativei nu vor fi realizate în trei zile, pentru că este nevoie de timp. Dar sunt sigur că, la final, vom fi mândri de ce am realizat şi vom constata toţi că Iniţiativa este o soluţie pentru o lume mai sigură şi că reprezintă o întărire a colaborării transa­tl­antice", a concluzionat prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki.

La finalul şedinţei plenare, reprezentanţii celor 12 state membre ale Iniţiativei celor Trei Mări au semnat Declaraţia comună a summitului de la Bucureşti în care, printre altele, au reiterat principiile coeziunii, convergenţei şi conectivităţii, precum şi dezvoltarea parteneriatului transatlantic şi au aprobat lista scurtă de proiecte prioritare de interconectare în transporturi, energie şi în domeniul digital.

În lista scurtă de proiecte ce sunt prioritare pentru Iniţiativa celor Trei Mări se regăsesc şi proiecte de interes pentru ţara noastră: realizarea conductei BRUA, realizarea unei conducte de distribuţie a gazelor naturale pe ruta România-Ungaria-Slovacia, proiectul Eastring, prin care se va realiza o conductă de distribuţie a gazelor care va lega Sud-Estul Europei de Europa Centrală, realizarea reţelei de transport Via Carpatica, a reţelei Fairway Danube, modernizarea şi dezvoltarea căii ferate între Gdansk (Polonia) şi Constanţa (România).

Principalele realizări ale summitului sunt aprobarea scrisorii de intenţie privind înfiinţarea Fondului de Inves­tiţii, înfiinţarea Forumului de Afaceri, înfiinţarea reţelei comune a Camerelor de Comerţ a celor 12 state membre şi inaugurarea site-ului de internet al Iniţiativei celor Trei Mări.