MILLENNIUM BUILDING DEVELOPMENT, DESPRE "CATHEDRAL PLAZA": "Hotărârea judecătorească de demolare a clădirii noastre este una inopozabilă companiei"

Hotărârea judecătorească de demolare a Cathedral Plaza este una inopozabilă dezvoltatorului Millennium Building Development, compania nefiind parte la respectiva procedură judiciară şi nefiind în măsură să îşi prezinte argumentele, arată o declaraţie publică adresată de reprezentanţii Millennium către episcopii catolici.

Redăm mai jos declaraţia:

"Eminenţei Sale Card. Vinko Puljic, Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Bosnia-Herţegovina;

Excelenţei Sale Mons. Angelo Massafra, Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Albania, Vice-Preşedinte al CCEE;

Excelenţei Sale Mons. Fragkískos Papamanólis, Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Grecia;

Excelenţei Sale Mons. Christo Proykov, Preşedintele Conferinţei Episcopilor din Bulgaria;

Excelenţei Sale Mons. Ioan Robu, Preşedintele Conferinţei Episcopilor din România;

Monseniorului Duarte da Cunha, Secretar General al CCEE

Interpretând Declaraţia Publică a Excelenţelor voastre din data de 20.04.2015 drept dovada dorinţei unui dialog între comunitatea catolică şi investitorul clădirii Millennium, prin proprietarul său de astăzi, un dialog cerut de noi în repetate rânduri în ultimii doi ani şi jumătate, dar neacceptat de Excelenţa Sa, Mons. Ioan Robu, arătam că din perspectiva Millennium aceasta este singura soluţie pentru rezolvarea unui conflict nedorit de niciuna dintre cele două părţi.

Într-un stat democratic suntem primii de accord că puterile acestuia trebuie să îşi acorde reciproc respectul şi importanţa cuvenite, rolul justiţiei neputând fi contestat de puterea executivă, cum, la fel, Justiţia nu ar trebui să fie influenţată prin puterea executivă sau de interesele proprii ale acesteia.

Situaţia în cazul conflictului dintre ARCB şi vecina Millennium este, din păcate, contrară acestui deziderat. Este desigur foarte important pentru toată communitatea şi, în special pentru personalităţi ca Excelenţele voastre, care aţi semnat Declaraţia publică transmisă în 20.04.2015, să inţelegeţi exact ce nu a funcţionat în bunul mers al administraţiei publice şi al puterii judecătoreşti şi, care sunt cauzele reale ale acestor disfuncţionalităţi.

Cred că sunteţi de acord că în orice stat democratic trebuie respectată şi preţuită atât justiţia şi comunitatea romano-catolică, cât şi oricare dintre cetăţenii ale căror drepturi trebuie protejate, cu atât mai mult un investitor de bună credinţă care, timp de patru ani, nu a putut să îşi valorifice o investiţie de circa 70 milioane euro.

Prin Scrisoarea Excelenţelor voastre, arătaţi că demolarea ar trebui asumată de cei ce au greşit atunci când au aprobat această construcţie, şi propuneţi soluţia despăgubirii Millennium pentru daunele astfel produse. Suntem de acord că atunci când interesele naţionale o cer, exproprierea poate fi exercitată de autorităţile publice, însă aş vrea ca analiza interesului naţional să fie atent realizată şi în cunoştinţa tuturor factorilor relevanţi, pentru a nu obliga comunitatea să suporte costuri inechitabile, dacă nu există motive reale şi justificate pentru aceasta.

Hotărârea judecătorească de demolare a clădirii noastre este una inopozabilă Millennium, societatea noastră, deşi este proprietarul imobilului, nefiind parte la respectiva procedură judiciară şi nefiind în măsură să îşi prezinte argumentele legale pentru protejarea drepturilor aşa cum era normal şi cum a stabilit deja Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr. 960/7.03.2012 pronunţată în dosarul nr. 62672/3/2011.

Este util să solicitaţi explicaţii referitoare la modalitatea în care o astfel de hotărâre a fost posibil a fi obţinută în lipsa Millennium, într-un stat democratic, de drept, parte a Uniunii Europene şi împotriva unui investitor care a investit sute de milioane de euro în România.

Ceea ce trebuie înţeles deopotrivă este şi faptul că această clădire a fost iniţiată cu deplinul suport al ARCB şi al arhiepiscopului Ioan Robu, fiind finalizată doar după ce, în mod definitiv şi irevocabil, Autorizaţia de construire a fost confirmată ca valabilă de o instanţă de recurs, în Iunie 2009.

A susţine puterea statului de drept înseamnă inclusiv a accepta şi că o clădire edificată, recepţionată şi intrată în circuitul civil nu poate fi demolată dacă, ulterior, o altă instanţă, sesizată de un vecin nemulţumit ajunge să declare autorizaţia nevalidă, şi ar trebui să i se ofere şansa reautorizării, dacă condiţiile legale permit acest lucru. Aşa cum am arătat, instanţele din România, în mod irevocabil, au decis prin Decizia nr. 1025/25.06.2009, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, în dosarul 7222/120/2007, că Autorizaţia de construire a Cathedral Plaza îndeplinea toate condiţiile de legalitate necesare edificării imobilului, ceea ce a permis finalizarea construcţiei conform Autorizaţiei în vigoare pe parcursul execuţiei proiectului şi, în final, recepţionarea acesteia, odată cu introducerea în circuitul civil prin întabulare, în luna octombrie a anului 2010.

Întelegând forţa statului de drept, Millennium, chiar dacă nu a fost de accord cu decizia emisă ulterior, după 17 luni de la confirmarea valabilităţii Autorizaţiei, de o instanţă de revizuire, a respectat hotărârea şi a iniţiat o procedură legală de reautorizare, adresându-se Primarului general al Municipiul Bucureşti, indicat de altfel de ultima instanţă ca singura autoritate competentă pentru emiterea acestui act.

Ulterior anulării autorizaţiei de construire, numeroase Cereri ale ARCB vizând demolarea clădirii noastre au fost respinse/suspendate de instanţele competente din Bucureşti. Trebuie menţionat aici faptul că, la data de 02.05.2012, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de demolare iniţiată de ARCB în contradictoriu cu societatea noastră, obiect al dosarului 70868/3/2011, hotărârea devenind irevocabilă prin respingerea recursului la data de 25.04.2013 de către Curtea de Apel Bucureşti. Aceeaşi soluţie de respingere a cererilor ARCB de demolare a Cathedral Plaza a fost pronunţată şi de către Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în septembrie 2012 (sentinţa 15647/2012 - dosarul 42201/299/2010) şi în august 2014 (sentinţa civilă nr.13409/2014 - dosarul nr. 11030/299/2010).

Singura instanţă care pare a se fi pronunţat pentru demolarea clădirii noastre, dispunând obligarea Primarului General la emiterea unui act de demolare, este o instanţă din afara oraşului în care este situat imobilul, Tribunalul Dâmboviţa, într-un simulacru de proces purtat fără introducerea în cauză şi informarea MBD, ca proprietar. Este esenţial să fiţi informaţi asupra faptului că pârâtul (PMB) din acea procedură, într-un limbaj ambiguu, a achiesat la pretenţiile ARCB de demolare, pentru ca, ulterior, să declare tardiv recursul, ceea ce a transformat hotărârea în una definitivă şi irevocabilă, fără control judiciar asupra fondului.

Concluzia acestor fapte incontestabile este aceea că hotărârea invocată de ARCB pentru a obţine demolarea clădirii noastre nu ne este opozabilă. Conivenţa nu produce efecte juridice. Acest fapt face ca hotărârea să fie şi neexecutabilă legal.

Numeroasele plângeri penale ce au fost formulate împotriva societăţii Millenium, a constructorului Bog'Art, a experţilor MLPAT, a pompierilor, a oricui a avut de dat un aviz şi l-a dat favorabil, încărcând rolul parchetelor şi instanţelor, au fost soluţionate în favoarea Millennium, prin clasare sau respingere, fără ca ARCB să înţeleagă abuzul de drept pe care îl exercită. S-a dovedit ulterior că scopul acestor plângeri a fost acela de intimidare, în procese civile iniţiate, a oricărei persoane/entităţi care ar fi avut o opinie contrară ideii de demolare.

Întelegând aşadar puterea hotărârii de anulare a autorizaţiei, Millennium a apelat la o cale legală, reglementată explicit de legea română, pentru reautorizarea Construcţiei, în condiţiile în care tehnic se va dovedi că nu reprezintă un pericol pentru imobilele învecinate. Administraţia sau puterea executivă, timp de mai mult de 3 ani, nu ne-a răspuns cererii noastre de intrare în legalitate, ceea ce ne-a obligat la iniţierea unui litigiu pentru obligarea Autorităţii să soluţioneze petiţia, litigiu unde ARCB încearcă în permanenţă să întârzie analiza judecătorilor, cu speranţa realizării efective a procedurilor de demolare, pentru ca reautorizarea să devină imposibilă.

În calitatea sa de autoritate administrativă, Primarul General nu poate însă iniţia procedurile de demolare, cunoscând că sentinţa Tribunalului Dâmboviţa nu este opozabilă Millenium, ceea ce ar genera multiple litigii împotriva sa pentru abuz.

Suntem convinşi că numai o gravă dezinformare ar fi putut să vă determine să afirmaţi că ataşamentul Primarului faţă de societatea Millenium îmbracă haina unui abuz al administraţiei care urmăreşte să lase fără efecte o decizie a instanţei prin care este obligat să demoleze clădirea.

În realitate, conflictul grav în care ne aflăm este determinat tocmai de indecizia PMB care a refuzat să soluţioneze cererea Millenium de intrare în legalitate formulată încă din luna decembrie a anului 2011, adică cu trei luni anterior momentului la care ARCB a sesizat instanţa din afara Bucureştiului cu cererea ei de demolare.

Cum se poate vorbi despre un abuz condamnabil al Primarului General în favoarea Millenium atâta vreme cât PMB a achiesat cu pretenţiile ARCB pentru demolarea clădirii iar ulterior a declarat tardiv recursul, ceea ce a transformat hotărârea într-una definitivă şi irevocabilă? Cum se poate vorbi despre abuz în favoarea Millenium atâta vreme cât PMB împreună cu ARCB au formulat o plângere penală împotriva Millenium soluţionată şi aceasta în favoarea societăţii noastre? Cum se poate vorbi despre abuz în favoarea Millenium atâta vreme cât PMB împreună cu ARCB contestă în continuare dreptul nostru de proprietate asupra terenului pe care este edificată Clădirea şi a contractelor de concesiune semnate cu aceeaşi instituţie a PMB încă din anii 2002 -2005? Cum se poate vorbi despre abuz în favoarea Millenium atâta vreme cât PMB nu ne răspunde timp de trei ani la solicitarea noastră de intrare în legalitate?

O analiză atentă a celor mai sus prezentate vă va convinge despre neseriozitatea poziţiei Arhiepiscopului Ioan Robu care încearcă în continuare să obstrucţioneze justiţia prin împiedicarea soluţionării cererii noastre de intrare în legalitate.

Excelenţele Voastre, Societatea Millennium, sub controlul şi managementul domnului Ioannis Papalekas, a renunţat (pentru moment) la numeroase litigii ce fuseseră începute împotriva ARCB şi a Arhiepiscopului Robu, dar şi a Primarului General, înţelegând că în gestionarea acestui conflict foarte multe persoane au greşit abandonând calea unei soluţii amiabile.

Greşeala este umană şi nu trebuie condamnată de fiecare dată. Iertarea stă în puterea Domnului, dar şi orice persoană puternică poate face acest lucru. Millennium a renunţat la litigii pentru a continua un dialog amiabil cu speranţa găsirii unei căi avantajoase tuturor părţilor implicate.

Din păcate, pentru greşelile oamenilor plătesc întotdeauna comunităţi întregi atunci când lipsa de raţiune ia locul soluţiilor pacifiste si corecte.

Într-un stat democratic trebuie să existe dialog şi bună-credinţă între oamenii implicaţi, între vecini şi în relaţie cu autorităţile Statului. Din păcate, în conflictul dintre Millenium şi ARCB aceste deziderate nu au funcţionat. Millenium crede în continuare în soluţia amiabilă şi invită atât pe Arhiepiscopul Ioan Robu/ARCB cât şi autoritatea administrativă la dialogul care va aduce clarificarea poziţiilor actuale şi va proteja atât comunitatea romano-catolică cât şi Statul român, stat de drept.

Acuzaţiile din ultimele luni, formulate prin intermediul unei plângeri penale împotriva domnului Papalekas, privind constituirea unui grup infracţional împreuna cu Primarul General al Bucureştiului reprezintă o evidentă şi inexplicabilă manifestare a abuzului de care dă dovadă Arhiepiscopul Ioan Robu, ceea ce l-a obligat pe domnul Papalekas să formuleze plăngere penală împotriva ARCB/Ioan Robu cât şi o acţiune în daune morale pentru acoperirea prejudiciului suferit prin această faptă.

Monsenior Ioan Robu depăşeşte orice limită a bunei-credinţe în comportamentul său!

Scandalul actual, lipsit de sens, poate lua o amploare şi mai mare dacă nimeni din comunitatea romano-catolică nu se aşează la masa discuţiilor cu investitorul Millennium pentru a analiza situaţia reală, căutând ca printr-un dialog creştinesc să înţeleagă problemele şi să identifice soluţii amiabile.

Considerăm cu toată convingerea că situaţia actuală nu poate fi imputată Millennium. Vina aparţine în exclusivitate Arhiepiscopului Ioan Robu.

Văzând poziţia dumneavoastră din Scrisoarea deschisă prin care afirmaţi că apartanenţa României la Uniunea Europeană ar trebui să garanteze caracterul neconstruibil al zonelor ce înconjoară lăcaşurile de cult, Millennium, în calitatea sa de investitor internaţional, susţine ferm că, în toată lumea civilizată, fie în Europa, fie în Statele Unite al Americii, fie în America de Sud (şi cred în întreaga lume) există multiple exemple unde investitori, exponenţi ai progresului, împreună cu alte culte şi comunităţi religioase au realizat parcuri şi complexe ce confirmă coexistenţa dintre un cult, cum este şi cultul romano-catolic/Catedrala Sf. Iosif şi clădiri înalte sau complexe. Este un fapt că acestea din urmă au pus efectiv în valoare clădirile vechi de cult, creând zone de promenadă, piaţete, situaţie ce dovedeşte clar că între cultul religios şi dezvoltarea urbană se poate nu numai coexista, dar şi creea lucruri valoroase în avantajul comunităţii religioase.

Exact acest lucru s-a încercat şi în cazul proiectului Cathedral Plaza, existând numeroase discuţii cu Arhiepiscopul Ioan Robu care nu numai că şi-a dat acordul asupra acestui proiect, dar l-a şi promovat în faţa autorităţilor publice între anii 1999-2001, exact în forma sa actuală.

Noi, societatea Millennium, reprezentată astăzi de domnul Papalekas Ioannis, declarăm public că suntem de acord că imobile precum Catedrala Sf. Iosif dar şi orice alt monument istoric, sunt bunuri ale întregii comunităţi care trebuie protejate şi transmise gerenaţiilor viitoare. Niciodată Millennium nu ar face ceva care ar putea impacta negativ asupra lăcaşului de cult-monumentului Catedrala Sf. Iosif, ba chiar mai mult, ar face orice să protejeze acest monument.

Cu toate acestea, nu putem accepta demolarea propriei noastre clădiri, câtă vreme zeci de experţi specializaţi au confirmat că imobilul nostru este bine executat şi sigur, dar şi că demolarea clădirii noastre înseamnă prăbuşirea monumentului de cult, urmare a unui fenomen incontrolabil de mişcare a solului si ridicarea pânzei freatice. Mai mult, trebuie ştiut de către Excelenţele voastre că nu există nicio expertiză tehnică, valabilă/ autorizată, care să confirme că edificiul Catedralei Sf. Iosif a avut de suferit datorită construcţiei noastre sau că ar putea avea de suferit în viitor!

În declaraţia publică a Excelenţelor voastre se afirmă că demolarea trebuie asumată de cei care au greşit. În cazul de faţă Millenium nu a greşit, întregul conflict fiind în realitate creat si susţinut de Arhiepiscopul Ioan Robu, din motive ce ţin exclsuiv de nemulţumirile sale personale privind dialogul cu vechiul proprietar al clădirii.

În aceeaşi scrisoare publică afirmaţi că se impune identificarea soluţiilor necesare pentru înlăturarea prejudiciilor create, inclusiv prin indemnizarea corespunzătoare a proprietarului în caz de expropriere, şi apelaţi la Primarul General şi la Guvernul României să se treacă la masurile drastice şi imediate pentru conservarea monumentului istoric prin exproprierea clădirii şi a terenului, urmată de demolare.

Demolarea clădirii nu poate fi o soluţie pentru nimeni! Despăgubirile plătite urmare a unei exproprieri nu sunt o soluţie, iar Millenium nu urmăreşte o astfel de finalitate. Nicio despăgubire nu va reabilita răspunderea autorităţilor şi nici renumele ARCB şi a comunităţii romano-catolice dacă se va ajunge la o demolare nesusţinută de argumente tehnice.

Credibilitatea României va fi distrusă, dar şi a cultului reprezentat de ARCB, câtă vreme cetăţenii vor fi obligaţi să plătească zeci de milioane de euro pentru un capriciu care riscă să pună grav în pericol însăşi stabilitatea/siguranţa Catedralei Sf. Iosif.

Facem apel încă o dată la comunitatea romano-catolică pentru dialog şi pentru soluţia amiabilă.

Reiterăm faptul că, nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranţa Catedralei Sf. Iosif, imobilul vecin, proprietatea Millenium, fiind o clădire solidă, executată cu stricta respectare a legii şi din materiale de cea mai bună calitate. Toţi experţii autorizaţi care au evaluat situaţia au confirmat că imobilul nostru ajută la stabilizarea Catedralei Sf. Iosif din momentul edificării, şi că orice demolare a clădirii noastre ar însemna prăbuşirea monumentului de cult, dar şi a clădirilor vecine. Clădirea noastră pune în evidenţă monumentul de cult, nu produce efecte negative asupra acestuia şi joacă un rol esenţial în stabilizarea terenului deja tasat din jurul bisericii.

Orice decizie eronată cu privire la demolarea construcţiei noastre poate duce nu numai la avarierea iremediabilă a Catedralei Sf. Iosif şi la perturbarea gravă a activităţii de cult, dar şi la plata unor despăgubiri de zeci de millioane de euro, suplimentar costului demolării.

Distrugerea monumentului de cult si de cultură ar fi o reală catastrofă, urmând ca responsabilii să fie identificaţi, nu în cadrul societăţii Millenium şi nici în cadrul entităţilor Statului Român, ci chiar în sânul comunităţii romano-catolice din România şi din Europa care forţează abuziv, fiind informată eronat, o astfel de procedură de demolare.

Considerăm că trebuie să manifestaţi o grijă aparte când decideţi să susţineţi ideea demolării fără o bună informare prealabilă.

Millennium, prin noul proprietar, a încercat să dialogheze cu reprezentanţii comunităţii romano-catolice timp de doi ani şi jumătate pentru a opri abuzurile Arhiepiscopului Robu şi a proteja monumentul de cult, dar încercările noastre apar încă a fi total ignorate.

Millennium Building Development SRL".