Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere este în impas, însă Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) speră că acestea vor fi disponibile în a doua parte a anului, iar autoritatea îşi propune să angajeze 160 de persoane noi în cadrul noilor structuri, după cum a declarat, ieri, secretarul de stat în MMAP, Erika Stanciu, la un forum de specialitate, organizat de mai multe organizaţii non-guvernamentale.
Doamna Stanciu a declarat: "Sperăm ca în acest an să avem aceste Gărzi. Nu ştim cum va evolua această aprobare, dar chiar dacă nu avem o lege aprobată, nu vom sta să aşteptăm. Am început deja procedura de organizare a concursurilor de angajare. În curând, veţi vedea anunţurile pentru Gărzile Forestiere şi ne propunem angajarea a 160 de noi persoane în această structură. Dotările s-au făcut deja anul trecut şi putem vorbi despre dotări corespunzătoare. De asemenea, salariile au fost modificate în guvernarea anterioară".
Totodată, secretarul de stat a spus că, în a doua jumătate a anului, se preconizează controale tematice majore la nivelul ariilor protejate şi al pădurilor virgine din ţară.
"Am stabilit câteva măsuri care vor fi luate în curând. Ne dorim să avem controale tematice pe subiectul tăierilor în arii protejate şi în păduri virgine, dar trebuie să avem Gărzile Forestiere completate. Sper ca în a doua parte a anului să putem face două controale tematice majore şi să luăm măsurile care se impun", a adăugat secretarul de stat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere a fost adoptat anul trecut de Senat, însă, ulterior, deputaţii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au decis amânarea discutării acestui proiect.
Potrivit proiectului, controalele silvice şi cinegetice ar urma să fie efectuate la nivel central şi local de Gărzile Forestiere, entităţi în cadrul cărora numărul de posturi preconizat se ridică la 617 persoane, dintre care 545 va fi reprezentat de personalul silvic cu atribuţii de control şi implementare.
• Ministrul Mediului: "Pădurile sunt pline de răni şi trebuie să stopăm acest cancer al tăierilor ilegale"
Pădurile României sunt pline de răni şi de acum încolo trebuie să stopăm acest cancer al tăierilor ilegale, a subliniat ministrul Mediului, Cristiana Paşca-Palmer, în cadrul aceluiaşi eveniment.
Domnia sa a declarat că lucrurile acestea nu s-au întâmplat peste noapte şi că trebuie să ne gândim la ce facem de acum încolo.
"La Ministerul Mediului, una dintre viziuni este să schimbăm un pic paradigma. Până acum s-a mers pe ideea că mediul este o barieră împotriva dezvoltării. Eu văd altfel lucrurile şi, ca atare, există loc să folosim patrimoniul natural ca resursă şi ca motor de dezvoltare. Dispariţia pădurilor afectează valoarea economică, socială şi modul de viaţă al comunităţilor. Consider că pădurile au o importanţă foarte mare prin funcţia lor eco-sistemică, socială, de relaxare, de poezie, de literatură şi prin funcţia lor economică", a explicat ministrul Mediului.
În opinia domniei sale, ar trebui să valorificăm mai eficient masa lemnoasă pentru exporturi cu valoare adăugată şi să transparentizăm monitorizarea traseului lemnului.
"Pădurile sunt recunoscute ca rezervor de absorbţie de dioxid de carbon în pachetul de climă de la Paris. Pădurile României absorb 18 milioane de metri cubi de CO2 pe an. Sectorul forestier din România poate şi trebuie să contribuie la efortul global de reducere a emisiilor de carbon în special prin împădurirea terenurilor degradate", a subliniat Cristiana Paşca-Palmer.
• Marina Barbălată, Greenpeace: "Legislaţia din domeniul forestier lasă loc de interpretări"
Legislaţia din domeniul forestier lasă loc de interpretări, fapt ce a dus la situaţia actuală de a servi intereselor câtorva, a declarat ieri directorul executiv Greenpeace România, Marina Barbălată.
Potrivit domniei sale, organizaţiile de mediu semnalează de ani buni degradarea pădurilor din ţara noastră.
"Aici avem cele mai mari întinderi de păduri primare din Europa. O problemă este şi legislaţia care lasă locuri de interpretare, pe alocuri, şi a dus la pierderea şi degradarea acestui bun. Între 2008 şi 2012, România a pierdut anual 8,8 milioane de metri cubi de lemn. Situaţia actuală serveşte intereselor câtorva, din păcate. O parte dintre revendicările formulate de cetăţeni şi reprezentanţii societăţii civile au fost introduse în viitoarea legislaţie subsecventă ce va ajuta la aplicarea noului Cod Silvic", a spus reprezentantul Greenpeace.
Marina Barbălată a mai precizat că este nevoie de o transparentizare a Radarului pădurilor către cetăţeni şi de o creştere a capacităţii de control în cadrul MMAP.
Conform Inventarului Forestier Naţional (IFN), publicat în decembrie anul trecut şi citat de Agerpres, ţara noastră deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. Anul trecut, în cadrul protestelor societăţii civile pentru protejarea pădurilor, a fost elaborat un set de revendicări, dintre care o parte se reflectă deja în iniţiative legislative, iar dintre acestea, revenirea Jandarmeriei ca instituţie cu rol de control în domeniul silvic şi înfiinţarea Gărzii Forestiere au reprezentat semnale pozitive. Totuşi, ONG-urile susţin că situaţia fondului forestier este în continuare în impas, datele oficiale arătând că, anual, dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.02.2016, 08:46)
Normal!Era mai importata legea pensiilor nesimtite si a salariilor marite pentru unii.Ca se distruge tot in tara asta,nu conteaza.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.02.2016, 11:48)
bineinteles ca e in impas.Mai e ceva de taiat pe la munte.Alti straini....parca austrieci...sunt beneficiarii acestui"impas"....