MINISTRUL AGRICULTURII Îngrăşămintele importate, mai ieftine decât cele autohtone

• Combinatele chimice au folosit numai gaz ieftin din producţia internă, dar nu au oferit şi un preţ mai bun decât importurile

Combinatele noastre de îngrăşăminte chimice ar trebui să fie lăsate să se descurce pe piaţa liberă, fără să mai beneficieze de legea care le permite să cumpere numai gaz ieftin din producţia internă, ne-a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii.

"Îngrăşămintele produse în timpul funcţionării acestei măsuri nu au fost mai ieftine decât cele importate. Dimpotrivă. Mulţi agricultori au importat aceste îngrăşăminte la un preţ mai avantajos decât cele din producţia internă. Deci, cred că de la 1 noiembrie nu mai este cazul ca aceste combinate să cumpere numai gaz intern. Populaţia are mai multă nevoie de gaz ieftin în această perioadă".

De aceeaşi părere sunt şi o parte din agricultori. Tudor Dorobanţu, secretarul general al Federaţiei Agrostar, ne-a declarat: "Din punc-tul meu de vedere personal, ca agricultor nu am avut niciun avantaj că statul a permis combinatelor să cumpere numai gaz ieftin din producţia internă. Vă spun sincer că îngrăşămintele importate din Ucraina şi Serbia sunt mai ieftine şi eu numai pe astea le-am folosit în ultimii ani. Foarte mulţi agricultori cumpără aceste îngrăşăminte pentru că sunt mai ieftine decât cele produse în ţară. Facilitatea acordată de stat combinatelor noastre nu a fost nici în beneficiul agricultorilor şi nici în cel al cetăţenilor care ne cumpără produsele. A fost numai în folosul proprietarilor acestor combinate".

Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, are o poziţie echilibrată şi susţine că nu ştie dacă este mai bine să înlocuim un monopol privat românesc (n.r. Deţinut de Ioan Niculae prin grupul InterAgro) cu cel al importatorilor, care, la fel de bine pot ridica preţurile mai ales dacă nu vor avea concurenţă locală: "Preţurile îngrăşămintelor autohtone sunt similare cu cele importate. Nu am avut un avantaj de preţ în perioada în care combinatele au folosit numai gaz intern. În general, agricultorii cumpără îngrăşămintele pe bază de azot din ţară şi importă îngrăşăminte cu fosfor şi potasiu de la importatori".

Domnul Sitaru ne-a mai spus că înţelege de ce sindicatele şi patronatele militează pentru gazele ieftine şi susţine că agricultura nu are nevoie de subvenţii pentru achiziţia de îngrăşăminte: "Sigur că agricultorii îşi doresc îngrăşăminte ieftine. Până la urmă Guvernul trebuie să ia o decizie strategică în privinţa coşului de gaze, astfel încât toată lumea să aibă de câştigat".

• Sindicatele din chimie organizează pichete pentru gaze ieftine

Federaţia Patronatelor din Chimie şi Petrochimie (FEPACHIM) şi Federaţia Sindicatelor Libere din Chimie şi Petrochimie (FSLCP) vor picheta, de astăzi până joi inclusiv, sediile Guvernului şi Ministerului Economiei pentru prelungirea, pentru marii consumatori, a facilităţii de achiziţie a gazelor ieftine din producţia internă. Preşedintele FEPACHIM, Cezar Corâci, şi preşedintele FSLCP, Achille Duţu, au declarat, ieri, într-o conferinţă de presă că această facilitate a avut efecte benefice în economie prin menţinerea a circa 10.000 de locuri de muncă în industria chimică şi petrochimică, prin achitarea la bugetul statului a peste 130 milioane euro (taxe şi impozite), dar şi prin contibuţia la veniturile Romgaz şi Transgaz, având în vedere că această ramură a economiei consumă circa 2,5 miliarde mc de gaze pe an. Ei au mai spus că stabilizarea industriei chimice prin această măsură a condus la salvarea de locuri de muncă în industria transporturilor, cea siderurgică şi cea metalurgică.

Cezar Corâci şi Achille Duţu afirmă că de facilitatea achiziţiei gazelor numai din producţia internă nu beneficiază numai industria de îngră-şăminte, ci şi siderurgia şi metalurgia. Domnul Corâci a spus că fără această facilitate, combinatele chimice se vor închide şi nu vor mai fi competitive: "Guvernul trebuie întrebat ce preferă: să ajute industriile mari consumatoare de gaze să se menţină în plină criză şi să aibă produse competitive în regiune sau să dea curs presiunii operatorilor din piaţa gazelor, care vor să exporte gazele din producţia internă. Ştim cu toţii că sunt presiuni enorme la ANRE şi la Guvern să nu mai acorde această facilitate şi să permită exporturile".

Preşedintele FEPACHIM nu a precizat cât din producţia noastră de îngrăşăminte subvenţionate merge la export şi cât pe piaţa internă şi nici care este diferenţa de preţ între îngrăşămintele autohtone şi cele importate: "Până la urmă se exportă un produs finit, care aduce plus valoare în economia românească şi este realizat de companii autohtone. De ce se consideră că este mai bine ca gazul nostru să fie exportat de marile corporaţii, iar profitul să intre în buzunarele marilor corporaţii?".

Corâci, care este şi preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România UGIR-1903, a afirmat că dacă această facilitate nu va fi prelungită până la 31 martie 2011, ţara noastră va ajunge să importe îngrăşăminte la preţuri foarte mari. De altfel, domnia sa a admis că producătorii de îngrăşăminte nu au putut lua din producţia internă decât 60-70% din gazul necesar, restul fiind achiziţionat de la alţi furnizori, la un preţ mai puţin avantajos. Cu alte cuvinte, combinatele au avut parte şi de gaze scumpe din import şi au supravieţuit.