OCHII PE AGRICULTURĂ, NU PE BUTELIE S.O.S - Seceta!

• Buget mic, coane Iliuţă

Cu un buget la jumătate din minimul necesar (după spusele unora), desigur, sarcina ministrului Agriculturii nu este tocmai uşoară.

În acest an mult prea important din punct de vedere politic, ar fi riscant pentru Ilie Sârbu ca, acum, înainte de alegerile europarlametare şi de cele prezidenţiale, să admita că preţurile la alimente cresc, din cauză că sectorul pe care îl conduce, are multiple probleme.

Seceta, însă, îşi arată colţii ca în 2007 şi ar putea, din nou, să ne sfeterisească producţia agricolă.

Singurul mod în care seceta nu ar declanşa ascensiunea preţurilor este să importam mai mult din agricultura europeană subvenţionată.

• Mărul otrăvit - importurile

Dar, importurile reprezintă o altă ameninţare pentru agricultura noastră.

O proporţie de 90% din fermele crescătorilor de bovine sunt în pericol să se închidă până la toamnă, din cauza importurilor şi a situaţiei precare din zootehnie, după cum au anunţat producătorii de profil.

Această situaţie "catastrofală", cum a catalogat-o Valeriu Tabără, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, va avea, cu siguranţă, repercusiuni asupra preţurilor la lactate.

În primul rând, vom importa mai multă materie primă în condiţiile în care, conform producătorilor, în ţara noastră, şi aşa intră zinlic 400.000 de litri de lapte.

La un preţ modic de 0,6 lei/litru, materia primă importată scoate din ţară, anual, circa 22.000.000 euro, bani care ar fi putut să rămâ­nă la producătorii noştri şi să întărească leul.

Dar cum lăptarii noştri îşi fac calcule să închidă, vom ajunge, probabil, la cel puţin o dublare a importurilor şi vom deveni mult mai dependenţi de evoluţia cursului de schimb şi de cea a preţurilor de pe piaţa internaţională.

Deja semnalele pe piaţa lactatelor sunt negative, în sensul că, potrivit ministrului Ilie Sârbu, vânzările au scăzut, în primul trimestru, cu 30%, drept urmare a crizei.

În primă fază, probabil că mulţi dintre crescătorii de animale vor fi nevoiţi fie să vândă, fie să-şi sacrifice animalele. Ceea ce ar putea să ţină, temporar, preţurile la carnea de vită în frâu.

Ulterior, însă, scăderea efectivelor de animale ar putea avea un efect contrar, concretizându-se în preţuri mai mari la carnea de vită.

• Degeaba ai nutreţ, dacă n-ai vită

Iar declinul zootehniei va lovi cu siguranţă în producătorii de cereale şi de nutreţuri. Fără efective de animale, cererea de cereale şi de nutreţuri va scădea. Conform directorului Patronatului "Nutricomb", Traian Coica, fabricile de profil sunt deja pe punctul să-şi reducă producţia cu 15%-20%, din cauza scăderii cererii.

Conform estimărilor, fabricile vor vinde nutreţurile combinate cu circa 25%-30% mai scump, din cauza preţurilor mai mari de achiziţie a cerealelor. Iar asta se va resimţi în buzunarele noastre din cauză că aproximativ 75% din preţul cărnii de vită sau porc reprezintă nutreţ combinat, după cum susţine Traian Coica.

• Vaca-i moartă în coteţ, carnea-i mai scumpă

Potrivit Asociaţiei Române a Cărnii, preţul materiei prime a crescut deja cu 30%-40%, şi nu este exclus să asistăm, în următorul interval de timp, la o scumpire a alimentelor din carne de 3%-4%, după cum ne-a precizat Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei.

Şi cum toate calculele sunt raportate la secetă, până în prezent au fost deja calamitate peste un milion de hectare de culturi.

• Calamitate la cereale

Pe culturi, situaţia suprafeţelor calamitate se prezintă în felul următor: grâu (23%), rapiţă (37%), cartof (30%), orz şi orzoaică (20%), porumb şi floarea soarelui (7%-9%).

Trebuie menţionat că multe dintre aceste culturi nu au fost fertilizate corespunzător din cauza lipsei de bani, ceea ce va diminua randamentul la hectar, din start, cu 30%.

• Siguranţa alimentară, ameninţată

Producătorii de îngrăşăminte chimice au sesizat deja Consiliul Superior de Apărare a Ţării cu privire la un posibil pericol privind siguranţa alimentară a României.

Estimările privind preţul pâinii şi al altor produse făinoase depind de evoluţia cerealelor de panificaţie.

Potrivit Patronatului "Rompan", în 2007, când agricultura a fost puternic afectată de secetă, pâinea s-a scumpit cu 40%.

Aurel Popescu, preşedintele Rompan, ne-a declarat că avem 800.000 de tone de grâu care ar putea să atenueze pierderile cauzate de secetă, dar precizează că orice este posibil din cauza capriciilor vremii.

Cum deja sunt suprafeţe de teren calamitate, iar dintr-un total de peste 500.000 de hectare pregătite pentru irigat, sunt udate doar circa 20.000, motivele de îngrijorare sunt multiple.

Pe fondul problemelor din agricultură, Ştefan Nicolae, liderul Federaţiei Agrostar, estimează că preţurile produselor agro-alimentare vor creşte cu 30%.

• Ironia sorţii: România, importator agricol net

La ora actuală, importăm circa 70%-80% din produsele agro-alimentare, iar, potrivit lui Dragoş Frumosu, liderul sindicaliştilor din industria alimentară, ţara noastră riscă să devină o importatoare netă de produse agroalimentare.

Sunt voci care susţin că importăm 70% din carnea de porc, 80%-90% din legume şi fructe sau 25% din lapte. Dragoş Frumosu spune că, probabil, creşteri de preţ ar putea să apară la toamnă şi consideră că "2009 este anul distrugerii agriculturii naţionale", din cauza bugetului limitat al ministerului de resort.

Aceste aspecte ar trebui să alarmeze BNR.

• Banca Naţională are nevoie de ochi la ceafă

În momentul de faţă, o atenţie specială asupra factorilor care conduc la creşterea ratei inflaţiei, este acordată de banca centrală, mai ales evoluţiei preţurilor la combustibili, după cum o arată ultimul raport asupra inflaţiei (mai 2009): "În privinţa componentelor coşului de consum, pentru runda curentă, riscurile cele mai semnificative vizează traiectoria proiectată a preţurilor combustibililor. Conform scenariului de bază, preţul petrolului este prevăzut să crească cu aproximativ 32% în următoarele opt trimestre".

În schimb, în privinţa altei componente a inflaţiei de bază - preţurile la alimente -, oficialii BNR se arată mai optimişti, bazându-se pe faptul că anul agricol 2009 nu va fi unul slab, mărturie stând chiar şi recentele declaraţii ale guvernatorului Mugur Isărescu. Infirmarea acestei ipoteze ar putea urca însă rata inflaţiei chiar şi cu peste un punct procentual, faţă de actualele prognoze (4,4% pentru întreg anul 2009).

Declinul unei părţi a sectorului agricol ar trebui să constituie o preocupare pentru BNR şi din alt punct de vedere: creşterea deficitului balanţei comerciale cu câteva zeci sau chiar sute de milioane de euro.

Un deficit mai mare al comerţului exterior şi al soldului contului curent nu este deloc de dorit, mai ales acum, când eforturile de reducere a acestuia sunt în plină desfăşurare.

În plus, creşterea importurilor va face ca inflaţia să depindă într-o şi mai mare măsură de evoluţia cursului de schimb.

• Facem economii Europei

Un alt aspect legat de dispariţia unora din actorii economici din zootehnie este şi cel al absorbţiei de fonduri europene de către sectorul agricol.

Mai puţini actori pe această piaţă ar putea însemna proiecte mai puţine şi mai puţini bani atraşi.

Nu în ultimul rând, în cazul evaluării "pagubelor colaterale" produse de declinul unei părţi a zootehniei, ar trebui avut în vedere şi rolul de sector tampon al agriculturii asupra creşterii şomajului.

Dacă în perioada crizei economice mondiale din 1929-1933 sau a celei din economia românească din anii "90 ai secolului XX, efectele sociale ale prăbuşirii economiei au fost mai mici, comparativ cu ţările unde economiile aveau un grad mai mare de industrializare, acest fapt se datorează în bună parte şi agriculturii.

Fie ea şi de subzistenţă...