Piaţa vinului a înregistrat o cifră de afaceri totală de 350 milioane de euro în 2005

Piaţa vinului a înregis-trat o cifră de afaceri totală de 350 milioane de euro în 2005, fiind aşteptată să crească şi în 2006, potrivit reprezentanţilor producătorilor de vin din România. "Anul trecut cifra de afaceri totală a sectorului a fost de circa 350 milioane de euro, din datele noastre, înregistrîndu-se o creştere a vîn-zărilor şi la cotele de piaţă pentru marii jucători", a declarat ieri directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

Potrivit datelor preliminare, ci-tate de Rompres, primii patru jucători, Murfatlar, Cotnari, Jidvei şi Vincon au obţinut creştere la vînzări şi deci la cotele de piaţă asta în ciuda unei vremi nefavorabile care a înjumătăţit producţia în 2005. Murfatlar are o cotă de piaţă de circa 29-30%, Cotnari-18,7%, Jidvei - peste 17% şi Vincon - circa 10%.

Totuşi, producătorii au putut să acopere cererea prin importurile de vin vrac şi prin stocurile existente.

"Au fost creşteri la cotele de piaţă la primii jucători, dar nu uniform. Noi, de exemplu, am realizat o creştere a producţiei cu 20% şi a vînzărilor cu circa 15%, însă este cert faptul că am obţinut o creştere în piaţă, cred că cea mai semnificativă dintre primii jucători", a spus directorul de marketing Vincon Vrancea, Sorin Ichim.

Pentru 2006, producătorii estimează o creştere a pieţei, mai moderată comparativ cu acest an, dar care va fi alimentată de apariţia unor noi producători externi. În 2004, piaţa s-a cifrat la 300 milioane de euro, producţia atingînd 7,1 milioane hectolitri faţă de 3,5 milioane hectolitri în 2005.

"În 2006 piaţa va înregistra o creştere mai ales că o să vină cîţiva producători străini care au cumpărat podgorii la noi şi mai ales va creşte cantitatea de vin importată din Africa de Sud, America de Sud, Australia, dar şi Moldova", a precizat directorul de marketing Cotnari, Laurenţiu Anghel.

Acesta a declarat că micii producători vor fi cei mai afectaţi de concurenţa acerbă, care se anunţă odată cu apropierea momentului integrării europene. "Se va ţine cont de preţ şi de calitate şi cum este în proiect eliminarea vinului la PET, firmele mici nu vor rezista", a explicat Anghel. Acesta nu a res-pins posibilitatea apariţiei unor fuziuni între ele, urmînd să fie preluate fie de companii din exterior, fie de jucătorii mari de pe piaţa internă.

În ceea ce priveşte exporturile, acestea au scăzut cu 20% în primele nouă luni din 2005. Din datele Ministerului Agriculturii reiese că în primele nouă luni ale anului 2005, România a exportat cu 55.000 hl mai puţin decît în aceeaşi perioadă din 2004, în scădere cu 21 la sută, fiind încasate 13,56 milioane de euro, cu 10,5 la sută mai puţin decît în anul precedent.

Se remarcă, în continuare, o creştere a valorii medii/litrul de vin exportat de la 0,57 euro/litrul la 0,65 euro/litru. În 2005 (nouă luni), exporturile au adus în ţară 13,5 milioane euro, iar valoarea importurilor a fost de 3,5 milioane euro, ceea ce înseamnă o scădere cu 25% a soldului balanţei comerciale.

În plus, în aceeaşi perioadă, importurile de vinuri au crescut cu peste 122 la sută cantitativ, iar valoarea acestora s-a dublat. Dacă în primele trei trimestre ale anului 2004, România importa 6.633 hl de vin, în perioada ianuarie - septembrie 2005, cantitatea importată a crescut la 14.738 hl, această creştere datorîndu-se, în special, importurilor din Republica Moldova, dar şi celor din Franţa, Italia şi Ungaria. Republica Moldova deţine 24,11 la sută din totalul importurilor în perioada ianuarie-septembrie 2005.

Producătorii de vin au cerut ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), Gheorghe Flutur, să analizeze posibilitatea de a acorda acestui sector un sprijin financiar corespunzător ponderii de 14 la sută în producţia vegetală din suma alocată pentru susţinerea la export pe anul 2006. De asemenea, aceştia au cerut elaborarea unui proiect de act normativ privind acordarea primei de export pe anul 2006 pentru vinul îmbuteliat, cu aplicare din 1 ianuarie 2006.

Producătorii cer acordarea unei prime de export pentru vin îmbuteliat în sticlă cu capacitate de 0,75 litri de circa 243 lei noi pe hectolitru. În prezent, doar 10% din producţia internă este valorificată la export, datorită condiţiilor specifice care intervin în activitatea de export.

Principalele impedimente pen-tru creşterea exporturilor de vin românesc sînt costurile relativ ridicate de producţie a strugurilor în România, între 1,5-1,8 RON/ kg mai ales ca urmare a faptului că jumătate din plantaţiile viticole au fost afectate de condiţiile meteorologice nefavorabile din acest an, dar şi datorită preţului mult mai mare în România pentru tehnologia şi materialele necesare producţiei. Totodată, producătorii realizează cheltuieli importante pentru iniţierea unui contract de export şi pentru vînzare, iar preţul materialelor directe folosite pentru export este mai mare cu circa 1,21 lei/butelie decît preţul materialelor folosite pentru intern (butelie sticlă, dop plută, etichete,), iar costurile ce implică manopera de îmbuteliere, etichetare, lotizare a vinului pentru export sînt mai mari cu circa 0,1 lei/butelie faţă de costurile respective la intern. Preţul obţinut de producătorii români pe piaţa internă, estimat pentru 2006 la 2,24 do-lari/sticla pentru vinul îmbuteliat la 0,75 l, fără TVA, (calculat ca medie a preţului primilor trei producători: Murfatlar, Cotnari şi Jidvei) este cu mult mai mare decît cel obţinut pe piaţa externă (media primelor cinci pieţe extracomunitare importante fiind în primele nouă luni ale anului 2005 de numai 1,27 dolari/litrul).